Inflația în Europa la final de 2025. România conduce clasamentul. Situația în alte țări din UE
SURSA FOTO: Dreamstime - Inflație 2025-2026
Rata anuală a inflației în Europa a continuat să înregistreze evoluții diferite la finalul anului 2025: în România a urcat la 9,69%, în timp ce Germania a coborât la 1,8%, Bulgaria a înregistrat 5%, iar Ungaria s-a situat la 3,3%, potrivit datelor oficiale publicate de institutele naționale de statistică.
Rata inflație România
Rata anuală a inflației din România a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși este ușor sub nivelul din noiembrie, inflația rămâne ridicată, iar prețurile din magazine și servicii s-au majorat considerabil față de anul precedent. În medie, inflația anuală pentru 2025 s-a situat la 7,3%, o accelerare semnificativă față de 5,6% în 2024, indicând o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare a românilor.
Structura majorărilor de preț arată că presiunea vine în principal din costurile interne. Serviciile s-au scumpit cu aproximativ 11%, urmate de produsele nealimentare (+10,5%) și alimente (+7,8%).
Energia a fost motorul principal al inflației. Prețul energiei electrice a urcat cu peste 60%, ca efect al eliminării plafonului de preț, în timp ce energia termică s-a scumpit cu aproape 19%. Această majorare afectează nu doar facturile casnice, ci și costurile de producție și transport, impactând astfel prețurile generale din economie.
Tarifele la transport și alte servicii au înregistrat creșteri semnificative. Biletele de tren s-au majorat cu 24%, transportul aerian cu peste 18%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu aproape 18%. Alte categorii afectate includ reparațiile auto, serviciile de confecții și întreținerea hainelor, transportul urban și asistența medicală. Chiriile au crescut cu 8,6%, presiunea fiind mai mare în orașele mari.
Deși ritmul de creștere la alimente este mai moderat, multe produse esențiale s-au scumpit semnificativ. Cafeaua (+24%), fructele proaspete (+15%) și produsele zaharoase (+14%) au fost printre cele mai afectate. Carnea de vită, laptele, ouăle, pâinea și uleiul au înregistrat majorări în jurul valorii de 10% sau mai mult.

Rata inflație Germania
Ritmul de creștere a prețurilor din Germania a continuat să încetinească la finalul anului 2025, ajungând în luna decembrie la 1,8% în termeni anuali. Potrivit datelor oficiale ale Oficiului Federal de Statistică (Destatis), scăderea a fost determinată în principal de reducerea costurilor la energie și de o evoluție mai temperată a prețurilor la alimente.
Pe ansamblul anului trecut, inflația medie s-a situat la 2,2%, un nivel apropiat de cel înregistrat în anul anterior. Pentru gospodării, această evoluție a însemnat o ușurare vizibilă a presiunii asupra bugetelor, mai ales că rata inflației a coborât sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene pentru prima dată după toamna anului 2024.
Structura scumpirilor rămâne însă dezechilibrată. Serviciile, inclusiv transportul public și asigurările, au continuat să se scumpească într-un ritm alert, de aproximativ 3,5%. În schimb, alimentele au înregistrat o creștere modestă, de sub 1% față de aceeași lună a anului precedent. Unele produse de bază, precum untul și uleiul de măsline, s-au ieftinit, în timp ce carnea a cunoscut majorări consistente, în special cea de vită și de pui.
Un rol important în temperarea inflației l-a avut energia. Prețurile din acest sector au scăzut cu peste 1% în decembrie și cu aproximativ 2,4% pe parcursul întregului an, comparativ cu 2024. Această evoluție vine după șocurile puternice din anii anteriori, când criza energetică declanșată de războiul din Ucraina a împins inflația germană la aproape 7% în 2022 și aproape 6% în 2023.
Inflația de bază, care exclude elementele volatile precum energia și alimentele, s-a redus și ea, coborând la 2,8%, față de 3% în anul precedent. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, a ajuns la 2% în decembrie, în scădere semnificativă față de luna anterioară.
Specialiștii avertizează totuși că riscurile nu au dispărut. Destatis subliniază că scumpirea transportului public și creșterea salariului minim ar putea pune din nou presiune pe prețuri în perioada următoare. Institutul Ifo estimează că inflația va rămâne relativ stabilă în 2026, în jurul valorii de 2,2%, urmând să urce ușor în 2027.
La nivelul zonei euro, datele Eurostat confirmă aceeași tendință de calmare a inflației, rata anuală coborând la 2% în decembrie. Analiștii consideră că factori precum scăderea prețurilor la energie, întărirea monedei europene și temperarea creșterilor salariale ar putea menține prețurile sub control pe termen scurt. În schimb, cheltuielile publice ridicate, investițiile în apărare și tensiunile geopolitice ar putea reaprinde inflația în anii următori.
Rata inflație Bulgaria
Rata anuală a inflației din Bulgaria a înregistrat o ușoară scădere la finalul anului, ajungând la 5% în luna decembrie, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Nivelul este inferior celui consemnat în luna anterioară, ceea ce indică o temperare lentă a presiunilor inflaționiste, chiar dacă acestea rămân ridicate comparativ cu media Uniunii Europene.
În plan lunar, creșterea prețurilor a fost aproape nesemnificativă, de doar 0,1%. Evoluția a fost rezultatul unei scăderi a prețurilor la produsele nealimentare, compensată de scumpirea serviciilor, în timp ce alimentele au stagnat față de luna precedentă.
Raportat la aceeași perioadă a anului anterior, cele mai mari majorări de preț s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde creșterea a depășit 7%. Alimentele au consemnat un avans de peste 5%, iar produsele nealimentare au avut o evoluție mai moderată. Această structură arată că presiunea asupra costului vieții continuă să vină în principal din zona serviciilor și a cheltuielilor curente ale gospodăriilor.
Indicele armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivel european, s-a situat la 3,5% în decembrie, în scădere față de luna anterioară. Alimentele și băuturile nealcoolice, utilitățile și cheltuielile cu locuința, precum și transportul rămân categoriile cu cea mai mare pondere în coșul de consum, influențând aproape jumătate din evoluția inflației. În timp ce primele două au continuat să se scumpească semnificativ, transportul a consemnat o ușoară ieftinire în ritm anual.
Pe fondul acestor evoluții, perspectivele economice ale Bulgariei sunt privite cu mai mult optimism. Banca Mondială a revizuit în creștere estimările privind avansul economiei pentru următorii ani. Pentru 2025, instituția anticipează o creștere de aproximativ 3%, semnificativ peste prognoza anterioară. Tendința pozitivă este menținută și pentru 2026 și 2027, când economia bulgară ar urma să crească cu ritmuri apropiate de 3%.
Estimări similare vin și din partea Băncii Naționale a Bulgariei, care se așteaptă la o evoluție solidă a PIB-ului, ușor peste nivelurile prognozate anterior. În ansamblu, datele sugerează că, deși inflația continuă să fie o problemă importantă, economia Bulgariei intră într-o etapă de stabilizare și creștere mai robustă, bazată pe un ritm susținut al activității economice.
Rata inflație Ungaria
Rata anuală a inflației în Ungaria a continuat să scadă spre sfârșitul anului 2025, ajungând la 3,3% în decembrie, conform datelor publicate de Oficiul Central de Statistică (KSH). Ritmul lunar de creștere a prețurilor a fost aproape inexistent, cu doar 0,1%, semnalând o stabilizare a presiunii inflaționiste în ultimele luni ale anului.
Pe întreg anul, inflația medie s-a situat la 4,4%, iar serviciile s-au dovedit a fi principalul motor al scumpirilor, cu un avans mediu de 6,7%. Aceasta include costuri precum chiriile, serviciile medicale, reparațiile auto, îngrijirea personală și serviciile de călătorie.
Energia pentru locuințe a continuat să exercite o presiune semnificativă asupra bugetelor gospodăriilor. Prețurile energiei au crescut în medie cu 8,9%, influențate în mare parte de scumpirea gazelor naturale cu aproape 20%. Alte categorii importante, cum sunt alcoolul și tutunul, au înregistrat creșteri de 7,1% și, respectiv, 8,6%.
Deși inflația generală a încetinit, majorările concentrate în aceste domenii esențiale continuă să afecteze cheltuielile zilnice ale familiilor și ale chiriașilor.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





