Vicepremierul cere o decizie clară a Curții Constituționale
Vicepremierul Tanczos Barna a criticat public amânările repetate ale Curtea Constituțională a României, subliniind că incertitudinea juridică afectează direct capacitatea României de a îndeplini angajamentele asumate în cadrul reformelor.
În opinia sa, instanța constituțională ar fi trebuit să pronunțe o hotărâre fără tergiversări, indiferent de sensul acesteia.
„Cred că ar fi fost binevenită o decizie fără amânare. Dacă nu este constituțional, trebuia să-și asume că nu este constituțional. Dacă este, atunci nu trebuia să se tragă de timp. Trebuia să știm clar: e albă sau e neagră”, a afirmat vicepremierul.
Declarația reflectă tensiunile existente în jurul uneia dintre cele mai sensibile reforme, cea a pensiilor speciale, considerată esențială pentru deblocarea unor tranșe importante din finanțarea europeană.
Posibila sesizare a CJUE, „cea mai proastă variantă”
Tanczos Barna a comentat și scenariul potrivit căruia CCR ar putea sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Vicepremierul a avertizat că o astfel de decizie ar prelungi considerabil termenele și ar introduce o incertitudine imposibil de gestionat din perspectiva calendarului PNRR.
„O sesizare la CJUE poate dura câteva luni, un an sau chiar doi ani. Amânarea nu este bună. Dacă nu avem o decizie până la finalizarea PNRR, mi-e teamă că suma este ca și pierdută”, a spus el.
Potrivit vicepremierului, întârzierile nu mai pot fi compensate prin ajustări administrative, întrucât jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt strict condiționate de termene și rezultate concrete.
România a pierdut deja sute de milioane de euro
Vicepremierul a admis că România a suferit deja pierderi financiare semnificative din cauza întârzierilor în implementarea reformei pensiilor speciale.
Concret, aproximativ 230 de milioane de euro nu au mai fost recuperate, iar riscul extinderii acestor pierderi rămâne ridicat în lipsa unei soluții rapide.
„Comisia ne-a păsuit de foarte multe ori, pentru că a văzut că vrem să rezolvăm această problemă. Au fost mai multe variante, s-a refăcut legea, s-a îmbunătățit din punctul de vedere al Guvernului. Dar se pare că nici acest lucru nu a fost suficient”, a declarat Tanczos Barna.
Oficialul sugerează că Bruxelles-ul a acordat timp suplimentar României tocmai datorită semnalelor de voință politică, însă răbdarea instituțiilor europene este limitată.
Reforma pensiilor speciale, jalon critic în PNRR
Dosarul pensiilor speciale reprezintă unul dintre cele mai sensibile angajamente asumate de România. Îndeplinirea acestui jalon condiționează accesul la fonduri europene esențiale pentru investiții, infrastructură și stabilitate bugetară.
Întârzierile sau blocajele juridice pot avea efecte în lanț:
– suspendarea plăților
– diminuarea sumelor eligibile
-pierderea definitivă a unor tranșe
Vicepremierul avertizează că lipsa unei decizii clare creează riscuri majore pentru întreaga arhitectură financiară a PNRR.
Proteste și nemulțumiri legate de impozite
Într-o intervenție la Europa FM, Tanczos Barna a abordat și subiectul tensiunilor sociale generate de majorările fiscale.
Vicepremierul a declarat că a urmărit protestele din Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Gheorgheni, menționând că, în multe situații, nemulțumirile populației sunt justificate.
„Acolo vine creșterea de peste 70%, de acolo vine creșterea de peste 100% sau chiar mai mult”, a spus Tanczos Barna.
Acesta a explicat că impactul fiscal a fost amplificat de suprapunerea a două decizii: creșterea impozitelor și eliminarea unor facilități fiscale.
Relația cu premierul Ilie Bolojan
Întrebat dacă a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre efectele creșterii impozitelor, inclusiv asupra persoanelor cu dizabilități, vicepremierul a evitat detalii concrete.
„Nu sunt premier, dânsul este cel care are ultimul cuvânt. Eu am făcut tot posibilul să evităm asemenea situații”, a afirmat Barna.
Declarația indică existența unor discuții interne în coaliție, dar și delimitarea responsabilității decizionale.
Vicepremierul recunoaște că actualul context economic și fiscal generează presiuni semnificative la nivel social și administrativ.
Potrivit acestuia, reacțiile negative vin atât din partea cetățenilor, cât și din partea administrațiilor locale, inclusiv a primarilor UDMR.
Oficialul descrie situația drept „o perioadă grea din acest punct de vedere”, sugerând că măsurile fiscale și reformele structurale au un cost politic inevitabil.
