Verdictul pe reforma pensiilor speciale ale magistraților s-ar putea amâna la CCR, în așteptarea unei decizii a CJUE
Judecătorii Curții Constituționale a României urmează să amâne pronunțarea unei decizii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, până la primirea unui răspuns din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unor surse citate de Antena 3.
Amânarea vine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat, marți, CCR să sesizeze CJUE pentru a clarifica dacă măsurile de reformă sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene.
Într-un comunicat oficial, ÎCCJ a precizat că solicitarea are ca scop verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de legislația europeană și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În aceste condiții, Curtea Constituțională nu poate lua o decizie finală asupra reformei pensiilor magistraților înainte de primirea răspunsului de la CJUE, au explicat sursele citate.
Blocajul procedural riscă să aibă consecințe financiare semnificative pentru România. Reforma pensiilor magistraților este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar întârzierea acesteia ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate.
Potrivit estimărilor, procedura de clarificare la nivel european ar putea dura până la doi ani, timp în care dosarul ar rămâne suspendat.
Augustin Zegrean: CCR nu este obligată să sesizeze CJUE
Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a explicat pentru Antena 3 că CCR nu este obligată să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ci poate decide dacă face sau nu acest pas.
El a arătat că, din câte își amintește, CCR a mai apelat o singură dată la o astfel de procedură, într-un dosar privind recunoașterea unei căsătorii, caz în care răspunsul CJUE a venit după aproximativ doi ani și nu a fost pe placul nimănui din România.
Zegrean a estimat că, în cazul în care CCR va trimite dosarul la CJUE, răspunsul ar putea veni într-un interval similar, menționând că, în instanțele obișnuite, astfel de proceduri durează, în medie, doi ani. Până la primirea răspunsului, dosarul ar urma să fie suspendat.
„Curtea trebuia să discute în plen chestia asta. Ei nu sunt obligați să sesizeze Curteade Justiție a Uniunii Europene. Ei pot să o facă sau să nu o facă.
O singură dată știu că a făcut Curtea o astfel de sesizare: era un dosar cu doi domni care voiau să li se recunoască căsătoria și s-a tot amânat pe la tot felul de instanțe. Până la urmă s-a făcut sesizare la CJUE și CJUE le-a dat răspuns după vreo doi ani și un răspuns care nu a convenit deloc nimănui din România.
(Acum cât ar putea dura dosarul?) Eu nu știu la curte cât ar dura, dacă CCR va trimite așa, un dosar. Vă spun că în instanțele obișnuite durează cam doi ani răspunsurile de la CJUE.
Până atunci, dosarul se suspendă. La CCR, dosarul se suspendă până vine răspunsul”, a afirmat Augustin Zegrean.
Zegrean: Am impresia că judecătorii CCR se tem să dea soluții. Nu mai înțeleg nimic
Totodată, fostul judecător constituțional a criticat reticența actualilor membri ai CCR de a lua o decizie pe tema pensiilor magistraților, sugerând că aceștia evită să dea soluții.
El a atras atenția asupra volumului mare de dosare aflate în stoc la CCR, unele vechi de cinci ani, subliniind că există peste 14.000 de cauze care nu au fost încă soluționate.
„Am impresia că se tem (judecătorii CCR – n.red.) să dea soluții. Nu mai înțeleg nimic. E ciudat ce se întâmplă. Dar toate practicile acestea se folosesc de avocați în procesele de la instanțele obișnuite.
La noi, acum, să ai un proces de trei ani mi se pare puțin. Acum, la CCR, sunt dosare care nu au fost deschise de cinci ani. Au peste 14.000 de dosare în stoc de care nu s-au atins”, a încheiat Augustin Zegrean.
