UE ar putea da decizie pe pensiile magistraților din România. ÎCCJ cere sesizarea Curții Europene de Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a escaladat disputa privind pensiile magistraților, solicitând Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a verifica dacă reforma legislativă respectă dreptul UE și standardele europene privind independența justiției.

ÎCCJ solicită sesizarea CJUE în cazul pensiilor magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a făcut un pas instituțional fără precedent în disputa privind legea pensiilor magistraților, solicitând Curții Constituționale a României (CCR) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Demersul vizează verificarea compatibilității reformei cu dreptul Uniunii Europene, în special cu standardele europene referitoare la independența justiției și statutul judecătorilor.

Solicitarea a fost formulată la 10 februarie 2026, într-un context marcat de amânări succesive ale deciziei CCR privind obiecția de neconstituționalitate ridicată chiar de instanța supremă asupra modificărilor legislative privind pensiile de serviciu.

”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Euro-pene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.

Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, se-curității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii ju-ridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE”, se arată în comunicat.

De ce cere ÎCCJ intervenția Curții de Justiție a UE

Potrivit poziției oficiale, ÎCCJ consideră că analiza legii nu poate fi limitată la controlul de constituționalitate intern. Instanța supremă susține că reforma pensiilor magistraților trebuie evaluată și prin prisma obligațiilor europene ale României, în special a celor care decurg din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Prin solicitarea adresată CCR, ÎCCJ cere activarea procedurii întrebării preliminare, reglementată de articolul 267 TFUE, pentru a obține o interpretare obligatorie a dreptului UE din partea CJUE.

În motivarea demersului, Înalta Curte arată că noile reglementări sunt susceptibile să încalce principii fundamentale ale dreptului Uniunii Europene, printre care:

• principiul proporționalității

• principiul egalității și al nediscriminării

• securitatea juridică

• protecția încrederii legitime

Aceste principii sunt considerate esențiale în jurisprudența CJUE atunci când sunt analizate măsuri naționale care afectează garanțiile statutare ale magistraților. ÎCCJ subliniază că pensia de serviciu reprezintă o componentă a independenței financiare a judecătorilor, nu un simplu avantaj social.

Instanța supremă face trimitere directă la articolul 19 alineatul (1) din Tratatul UE, interpretat în corelație cu articolul 2 TUE, care consacră valorile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv statul de drept.

În această interpretare, orice intervenție legislativă care afectează stabilitatea și predictibilitatea statutului magistraților poate deveni o problemă de drept european, nu doar una de politică bugetară națională.

Cinci probleme majore identificate în legea pensiilor magistraților

ÎCCJ indică existența mai multor vulnerabilități care ar putea plasa legea în conflict cu dreptul UE:

1. Tratament diferențiat nejustificat al magistraților față de alte categorii cu pensii de serviciu

2. Lipsa unei fundamentări reale care să permită aplicarea unui test de proporționalitate

3. Reducerea siguranței financiare sub nivelul adecvat funcției judiciare

4. Instabilitate legislativă persistentă, prin modificări succesive ale regimului pensiilor

5. Regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv și predictibil

Potrivit Înaltei Curți, aceste elemente pot afecta nu doar drepturile individuale ale magistraților, ci și funcționarea sistemului judiciar în ansamblu.

O eventuală sesizare a CJUE și un răspuns favorabil poziției ÎCCJ ar putea avea consecințe juridice extinse. Statul român ar putea fi obligat să își alinieze legislația nu doar în domeniul pensiilor, ci și în ceea ce privește garanțiile structurale ale independenței justiției.

”În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Eu-ropene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;

(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;

(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și

(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, se mai arată în comunicat.