Supraimpozitarea apartamentelor deținute de firme, amânată până în 2027. De la acel moment, evaluarea se va face la valoarea de piață
Guvernul a decis să amâne până în 2027 aplicarea supraimpozitării apartamentelor deținute de persoane juridice, măsură care ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și care ar fi dus, în unele cazuri, la creșteri de până la șapte ori ale impozitului pe proprietate.
Decizia a fost adoptată printr-o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 239/2025 privind măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Executivul a precizat că regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se va menține până la finalul anului 2027, inclusiv pentru persoanele juridice. Abia din 2027, impozitarea va urma să se facă pe baza valorii de piață a proprietăților, în linie cu reforma fiscală asumată de România prin PNRR.
Creșteri de impozit de până la 750%, evitate așadar în 2026
Potrivit modificărilor introduse anterior în Codul fiscal prin Legea 239/2025, de la 1 ianuarie 2026 apartamentele deținute de firme ar fi urmat să nu mai fie încadrate ca spații rezidențiale. Eliminarea articolelor care reglementau impozitarea acestora ar fi dus automat la aplicarea regimului de impozitare pentru clădiri nerezidențiale, cu cote mult mai ridicate.
Consultantul imobiliar Georgian Marcu a explicat că, în aceste condiții, impozitul pe proprietate pentru apartamentele cumpărate pe firmă ar fi crescut cu până la 750%, scrie adevarul.ro. El a arătat că, spre deosebire de persoanele fizice, unde majorările de circa 70% ar fi însemnat câteva sute de lei în plus pe an, în cazul persoanelor juridice impactul ar fi fost semnificativ, cu mii de lei suplimentari de plată.
În București, de exemplu, impozitul local anual pentru un apartament deținut de o firmă ar fi crescut de la 0,2% la 1,5% din valoarea impozabilă, ceea ce ar fi însemnat o majorare de 7,5 ori. La un apartament cu o valoare impozabilă de 500.000 de lei, impozitul ar fi urcat de la aproximativ 1.000 de lei pe an la 7.500 de lei pe an, sumă aferentă impozitului calculat pentru 2026 și plătibil în 2027.
În alte orașe din țară, creșterile ar fi fost mai reduse decât în Capitală, însă tot consistente, de până la cinci ori, în funcție de cota stabilită la nivel local.
„Cu alte cuvinte, am fi trecut de la 0,2% la 1,5% în cazul Bucureștiului, asta ca să nu mai iau în calcul și o eventuală modificare a valorii proprietății. În alte orașe, creșterea poate fi mai mică, de la 0,2% la 1%”, a precizat Georgian Marcu.
Valoarea de piață, marea necunoscută a reformei
Expertul în economie Adrian Vascu a arătat că este corect că impozitele pentru apartamentele deținute de firme ar fi putut crește de cinci ori sau chiar mai mult, însă a subliniat că exemplele cu impozite de 1.000 de lei nu sunt neapărat reprezentative.
El a explicat că, în prezent, impozitul nu se calculează în funcție de valoarea de piață a proprietății, ci pe baza unor valori impozabile stabilite administrativ.
„Este adevărat că se eliminase noțiunea de clădire rezidențială a persoanei juridice și că impozitul ar fi putut crește de 5 ori sau peste, dar nu cred că au existat prea multe impozite la apartamente de 1.000 lei. Pentru că în prezent impozitul nu se calculează în funcție de valoarea de piață”, precizează specialistul.
Vascu a atras atenția că nu doar apartamentele din marile orașe ar fi fost afectate, ci și imobilele din mediul rural. Casele cu curte aflate în patrimoniul firmelor, care în prezent pot avea impozite de câteva zeci de lei, ar fi fost încadrate la impozitare nerezidențială, ceea ce ar fi dus la creșteri semnificative.
El a estimat că, în unele cazuri, impozitul ar fi urcat de la aproximativ 30 de lei pe an la circa 200 de lei, o majorare considerabilă raportată la nivelul actual.
„La sate, unde impozitul pe casă și curtea înregistrată în patrimoniul unei firme a fost, de exemplu de până în 30 de lei, acesta ar fi fost din 2026 de până în 200 de lei. Gândiți-vă că impozitul anual costa cât un pachet de țigări”, afirmă Vascu.
Decizia finală rămâne la autoritățile locale
La rândul său, consultantul fiscal Cornel Grama a explicat că, indiferent de cadrul general stabilit de lege, nivelul concret al impozitului plătit de o firmă pentru un imobil rămâne decis prin hotărâre a consiliului local.
El a arătat că, în prezent, un apartament înregistrat pe firmă este tratat ca rezidențial dacă există o declarație că acesta este folosit doar ca sediu, fără activitate economică, caz în care se aplică o cotă între 0,08% și 0,2%.
Conform regulilor care ar fi trebuit să intre în vigoare din 2026, aceste imobile ar fi fost tratate automat ca nerezidențiale, cu cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia autorităților locale.
Grama a subliniat că legea nu impunea un anumit procent, ci doar stabilea că noul impozit nu putea fi mai mic decât cel plătit în 2025. Astfel, consiliile locale ar fi avut libertatea să limiteze sau, dimpotrivă, să amplifice impactul fiscal.
„Un apartament înregistrat pe firmă este tratat în prezent ca fiind de tip rezidențial, dacă se dădea o declarație că e doar sediu, fără activitate economică. Impozitul era calculat ca la orice persoană fizică și se aplica cota de 0.08%-0.2%, în funcție de hotărârea consiliului local.
Din 2026 aceste imobile urmau să fie tratate ca nerezidențiale, ceea ce ar fi făcut ca impozitul să fie calculat între 0.2% și 1.3%, la valoarea impozabilă de la primărie. Procentul ales este tot așa, în funcție de Hotărârea consiliului local.
Dacă hotărăște să fie 1.3% de la 0.2% cât este acum, creșterea ar fi de 650%, dar consiliul local poate decide să fie 0,4% și atunci creșterea e de doar 100%. Legea doar atât spunea că nu poate fi mai mic ca cel plătit în 2025. Nu zice cât să fie acel procent”, precizează Cornel Grama.
