Crăciun fericit! Superstiții românești de Crăciun. Tradiții străvechi care aduc sănătate, belșug și protecție în anul care vine

Crăciunul în România ascunde înseamnă mai mult decât colinde și cadouri – este o zi plină de superstiții străvechi care promit sănătate, belșug și protecție împotriva spiritelor rele. De la merele roșii în brad până la monede ascunse în pâine, tradițiile poartă în ele înțelepciunea strămoșilor noștri.

Superstiții românești de Crăciun. Tradiții străvechi care aduc bunăstare și alungă ghinionul

Colindătorii nu sunt doar copii care umblă din casă în casă. Ei sunt adevărați mesageri ai bucuriei. Deschizându-le ușa în Ajunul Crăciunului, lași binecuvântarea să pătrundă în căminul tău și bunăstarea asupra familiei tale. În unele locuri, după Crăciun, copiii nu mai colindă pentru că se crede că astfel se păstrează protecția asupra casei.

Tradițiile vechi spun că dacă mănânci mere în Ajun, sănătatea te va însoți tot anul. Decorarea bradului cu mere roșii, așa cum se făcea odinioară, aduce sănătate și putere celor care păstrează tradiția.

Ascunderea unei monede într-o prăjitură sau într-o pâine special pregătită pentru masa de Crăciun aduce noroc celui care o descoperă, promițând un an plin de belșug.

O altă superstiție plină de farmec avertizează: nu mătura casa de Crăciun, ca să nu alungi norocul din gospodărie.

În ziua de Crăciun, nu lăsa musafirii să închidă ușa – închide-o tu, cu grijă, pentru a păstra norocul în cămin.

Superstiții românești de Crăciun. Tradiții străvechi care atrag bogăția

O superstiție veche, dar încă vie spune că masa de Ajun nu trebuie să rămână niciodată goală. Gospodinele grijulii așază pe ea pâine, sare și grâu, simboluri străvechi ale abundenței și fertilității, pentru ca anul ce vine să fie plin de roade și belșug.

În unele case, o bancnotă ascunsă sub fața de masă în ziua de Crăciun promite un an bogat și prosper, cu zile liniștite și bucurii fără sfârșit.

Bradul de Crăciun, cel mai îndrăgit simbol al sărbătorilor, poartă și el propriile taine. O superstiție străveche spune că printre globuri și beteală nu trebuie să lipsească o nucă aurită, aducătoare de belșug și noroc în casă.

Superstiții românești de Crăciun. Tradiții străvechi pentru agricultori, apicultori și oameni gospodari

În Ajunul Crăciunului, gospodarii respectă cu sfințenie vechile tradiții, menite să aducă belșug în gospodărie. Crescătorii de albine nu dau nimic din casă pentru ca stupii să fie sănătoși, albinele harnice și să nu părăsească coloniile în timpul roitului.

Pomii din grădină sunt legați cu paie, iar pâinile sunt unse cu grijă pe deasupra cu muruiala de făină de grâu, pentru ca să nu crape și să rămână frumoase. Muruiala rămasă se folosește pentru a unge pomii, astfel încât vara să aducă roadă bogată și dulce.

Ziua de Crăciun este încărcată și de semnele naturii. Se spune că, dacă ninge în această zi, primăvara de Paște va fi senină și frumoasă; dacă cerul e limpede și senin, anul ce urmează va fi roditor. Dacă vântul suflă cu putere de Crăciun, se crede că ghinionul se poate strecoară în casă.

Superstiții românești de Crăciun. Tradiții străvechi împotriva spiritelor rele

În Bucovina, Ajunul Crăciunului aduce cu sine un gest plin de respect și afecțiune pentru cei plecați dintre noi. Pe masă se pune un colac și un pahar cu apă, căci se crede că sufletele răposaților vizitează în această noapte casele lor, gustă din colac și își udă gura cu apă, lăsând în urmă o amintire vie a celor dragi.

Dar Ajunul nu este doar despre întâlnirea cu strămoșii, ci și despre protecția casei și a familiei. În multe sate din România, oamenii mănâncă usturoi pentru a alunga spiritele rele și a se feri de boli, o tradiție păstrată din vremuri străvechi.

În Maramureș, seara de Crăciun, vitele și ușile grajdurilor sunt uns cu usturoi pentru ca spiritele rele să nu le ia laptele, iar oamenii își ung fruntea, spatele, coatele și genunchii, punând totodată usturoi la ușile și ferestrele caselor.