Succesiune după deces. Cine primește mai mult și cine are prioritate. Codul civil stabilește clasele de moștenitori

Când apare o succesiune între frați vitregi, de multe ori apar și întrebări despre cine primește mai mult și cine are „prioritate”. În realitate, Codul civil e destul de simplu aici: dacă există filiație dovedită, drepturile copiilor sunt egale.

Ce înseamnă, juridic, „frate vitreg” și de ce contează părintele care a decedat

Frații vitregi sunt acei copii care au un părinte comun, dar nu ambii părinți. De exemplu, doi copii ai aceleiași mame, cu tați diferiți, sau doi copii ai aceluiași tată, cu mame diferite.

În succesiuni, nu relația dintre frați este cea care decide împărțirea, ci legătura fiecăruia cu părintele care a murit. Cu alte cuvinte, moștenirea se împarte în funcție de calitatea fiecăruia de copil al defunctului, nu în funcție de „cum se înțeleg frații” sau de cât de apropiată a fost familia, potrivit lovedeco.ro.

Copiii au drepturi egale la moștenire, indiferent din ce relație provin

Codul civil stabilește că toți copiii defunctului au drepturi egale la moștenire. Nu contează dacă sunt din prima căsătorie, a doua căsătorie, din afara căsătoriei sau dacă vorbim despre adopție. Atâta timp cât filiația este dovedită, drepturile sunt aceleași.

În practică, asta înseamnă că nu există „copil mai important” sau „copil care moștenește mai mult” doar pentru că a locuit cu părintele, a avut grijă de el sau este mai mare ca vârstă. Din punct de vedere legal, aceste lucruri nu schimbă cota de moștenire.

Ordinea moștenitorilor legali arată clar că descendenții sunt primii la moștenire

În ordinea moștenitorilor legali, copiii fac parte din clasa I, împreună cu soțul supraviețuitor. Asta este una dintre cele mai importante reguli, fiindcă descendenții înlătură de la moștenire alte rude precum părinții defunctului, frații lui, bunicii sau alte grade de rudenie.

Cu alte cuvinte, dacă există copii, ei sunt cei care vin primii la moștenire, iar restul familiei nu intră în împărțire, decât în situații speciale.

Cum se împarte moștenirea între frați vitregi atunci când nu există soț supraviețuitor

Dacă părintele moare și lasă în urmă doi copii, indiferent dacă sunt frați vitregi sau nu, moștenirea se împarte în părți egale. Asta înseamnă 50% și 50%.

Dacă sunt trei copii, moștenirea se împarte în trei părți egale. Dacă sunt patru, în patru părți egale. Este o regulă clară, iar ordinea nașterii nu schimbă nimic.

Ce se întâmplă dacă există și un soț în viață, pe lângă frații vitregi

Lucrurile se schimbă atunci când părintele decedat are și un soț supraviețuitor. În această situație, legea stabilește că soțul primește o cotă de 1/4 din moștenire, iar restul de 3/4 se împarte între copii, tot în mod egal.

Un exemplu simplu este cazul cu doi copii și soț supraviețuitor. Soțul primește 1/4, iar copiii împart 3/4, ceea ce înseamnă că fiecare copil primește 3/8 din moștenire.

Această regulă este una dintre cele mai întâlnite în practică, mai ales când părintele a avut copii dintr-o relație anterioară, iar la momentul decesului era recăsătorit.

Împărțirea unei locuințe moștenite nu înseamnă automat că se „taie casa în două”

Foarte mulți se blochează când aud că o locuință se împarte între frați vitregi. În realitate, împărțirea nu înseamnă că imobilul se separă fizic. În cele mai multe cazuri, moștenitorii devin coproprietari pe cote-părți.

Asta înseamnă că fiecare are un procent legal din întregul imobil. Practic, casa aparține ambilor, dar în anumite cote. De exemplu, doi copii fără soț supraviețuitor au fiecare 50% din dreptul de proprietate asupra întregii locuințe.

După succesiune, există mai multe variante, iar soluția se decide în funcție de înțelegerea dintre moștenitori. Unul poate cumpăra partea celuilalt. Locuința poate fi vândută și banii împărțiți. Sau pot rămâne coproprietari, uneori temporar, alteori pe termen mai lung.

Ieșirea din indiviziune este un drept și poate fi cerută oricând, dacă nu există acord

Legea spune clar că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Asta înseamnă că oricare dintre frați poate cere ieșirea din coproprietate.

Dacă există înțelegere, se poate face partaj la notar. Dacă nu există acord, se ajunge la partaj judiciar, adică în instanță. În practică, acesta este unul dintre punctele care creează conflicte, mai ales când unul dintre frați vrea să vândă, iar celălalt nu acceptă.

Succesiunea poate fi simplă la notar sau se poate transforma într-un proces, dacă apar neînțelegeri

Succesiunea se poate face pe cale notarială atunci când există acord între moștenitori. Procedura presupune deschiderea succesiunii, depunerea actelor necesare și obținerea certificatului de moștenitor.

Dacă apar conflicte, contestări sau refuzuri, succesiunea se poate muta în instanță. Chiar și în aceste cazuri, regulile de împărțire rămân aceleași, fiind cele prevăzute de Codul civil.

Diferența este că durata poate crește mult, iar procedura devine mai complicată.

Actele necesare la succesiune și dovada filiației sunt esențiale pentru stabilirea cotelor

Pentru deschiderea succesiunii sunt necesare, în mod obișnuit, documente care dovedesc decesul, identitatea moștenitorilor și relația de rudenie. De regulă, certificatul de deces, actele de identitate și certificatele de naștere sunt baza procedurii.

Faptul că doi copii au același părinte se vede, în mod normal, din certificatele de naștere. În anumite situații speciale, poate fi nevoie de o hotărâre judecătorească de stabilire a filiației, mai ales dacă recunoașterea copilului nu a fost făcută la timp.

După finalizarea succesiunii, cotele stabilite trebuie înscrise în cartea funciară, iar dreptul de proprietate devine opozabil față de toți.

Datoriile părintelui se moștenesc proporțional, nu dispare nimic automat la succesiune

Un lucru trecut des cu vederea este că moștenirea nu înseamnă doar bunuri. Dacă defunctul a avut datorii, acestea intră în succesiune.

Regula este că moștenitorii răspund pentru datoriile defunctului proporțional cu cota moștenită. Asta poate însemna credite, ipoteci, restanțe la utilități sau alte obligații.

Din acest motiv, în multe cazuri, moștenitorii cer lămuriri complete înainte să semneze sau să finalizeze procedura, mai ales când patrimoniul nu e „curat” și există riscul să rămână cu probleme financiare.

Certificatul de moștenitor poate fi contestat dacă apare ulterior un moștenitor îndreptățit

Legea include și mecanisme de protecție, tocmai ca nimeni să nu fie scos ilegal din moștenire. Notarul verifică existența altor potențiali moștenitori și cere declarații pe proprie răspundere.

Dacă, ulterior, apare o persoană îndreptățită la moștenire, certificatul de moștenitor poate fi atacat în instanță, iar succesiunea poate fi refăcută. Această situație apare mai ales când există copii care nu au fost cunoscuți, nu au fost recunoscuți la timp sau au fost omişi în cadrul procedurii.