SUA iau în calcul eliminarea unei țări din Alianță. Decizie fără precedent în NATO. Scenarii cu impact major asupra relațiilor din cadrul Alianței Nord-Atlantice

SUA iau în calcul eliminarea unei țări din Alianță. Washingtonul analizează scenarii de presiune diplomatică și militară asupra statelor membre NATO care nu sprijină operațiunile din conflictul cu Iranul, potrivit unor informații atribuite unui presupus e-mail intern al Pentagonului citat de Reuters. Documentul ar evidenția opțiuni controversate, inclusiv suspendarea unor aliați precum Spania din anumite structuri ale Alianței Nord-Atlantice, pe fondul tensiunilor generate de refuzul accesului operațional (ABO) și de divergențele privind implicarea în războiul SUA–Israel cu Iranul.

SUA iau în calcul eliminarea unei țări din Alianță. Washington analizează scenarii de presiune asupra statelor membre care nu sprijină operațiunile din Iran

SUA iau în calcul eliminarea unei țări din Alianță. Un presupus e-mail intern al Departamentului Apărării al Statelor Unite a declanșat dezbateri intense la nivel internațional, după ce ar fi detaliat mai multe opțiuni prin care Washingtonul ar putea sancționa aliații NATO considerați insuficient de cooperanți în contextul conflictului militar cu Iranul, potrivit unei surse citate de Reuters.

Informațiile indică faptul că documentul ar fi circulat la nivel înalt în cadrul Pentagonului și ar reflecta frustrări legate de refuzul sau reticența unor state membre de a acorda sprijin operațional esențial, precum drepturi de acces, staționare și survol (ABO), considerate critice pentru desfășurarea operațiunilor militare americane.

Potrivit sursei citate, nota internă ar include mai multe scenarii cu impact major asupra relațiilor din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Printre acestea s-ar regăsi:

• suspendarea unor state membre din poziții cheie în cadrul NATO
• revizuirea statutului unor aliați considerați „dificili”
• măsuri politice și diplomatice cu impact asupra unității alianței

Unul dintre scenariile menționate în mod explicit ar viza chiar suspendarea Spaniei din anumite structuri ale NATO, pe fondul diferențelor de poziționare față de operațiunile militare americane din Orientul Mijlociu.

De asemenea, ar fi fost analizate și implicații mai largi de politică externă, inclusiv reevaluarea unor poziții istorice sensibile, precum disputa privind Insulele Falkland.

Escaladarea conflictului dintre SUA și Iran

Discuțiile interne apar pe fondul escaladării conflictului aerian dintre Statele Unite, Israel și Iran, izbucnit la sfârșitul lunii februarie. Situația a avut efecte directe asupra securității maritime globale, inclusiv prin perturbări în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru transportul petrolier internațional.

În acest context, administrația americană a criticat mai mulți aliați NATO pentru lipsa de implicare militară, în special în ceea ce privește operațiunile navale și sprijinul logistic.

Fostul președinte Donald Trump a intensificat aceste critici, sugerând chiar posibilitatea unei repoziționări a SUA în cadrul NATO, dacă aliații nu își respectă angajamentele de apărare.

Pentagonul invocă „opțiuni credibile”, Spania respinge informațiile

Reprezentanții Departamentului Apărării au confirmat existența unor analize interne privind capacitatea aliaților de a susține obiectivele militare ale SUA, fără a valida însă autenticitatea documentului menționat.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat că Washingtonul urmărește „asigurarea unor opțiuni credibile” pentru ca aliații să își îndeplinească obligațiile în cadrul NATO, subliniind în același timp că nu vor fi făcute comentarii suplimentare asupra deliberărilor interne.

În Europa, premierul spaniol Pedro Sánchez a respins ferm informațiile apărute în presă, afirmând că deciziile guvernamentale nu se bazează pe scurgeri de informații neconfirmate, ci pe documente oficiale și poziții diplomatice asumate.

El a reiterat angajamentul Spaniei față de NATO, dar a subliniat că orice cooperare militară trebuie să respecte strict cadrul legal internațional.

”Noi nu lucrăm pe bază de e-mailuri, lucrăm pe bază de documente oficiale şi de luări de poziţie pe care Guvernul Statelor Unite le formulează”, le-a răspuns el unor jurnalişti spanioli.

”Poziţia Guvernului spaniol este clară: o cooperare absolută cu aliaţii noştri, dar întotdeauna în cadrul legalităţii internaţionale”, a adăugat el.

Situația evidențiază tensiuni crescânde în interiorul Alianței Nord-Atlantice, generate de diferențele de poziționare față de conflictul din Orientul Mijlociu și de presiunile Statelor Unite privind creșterea contribuțiilor militare ale statelor membre.

Washingtonul a insistat în repetate rânduri asupra majorării cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, un obiectiv care a generat dezbateri aprinse în interiorul alianței.