Nicușor Dan prezintă în Parlament noua Strategie de Apărare: amenințări, riscuri și direcții strategice

Președintele Nicușor Dan prezintă miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document adoptat de CSAT și aflat la primul exercițiu de transparență publică din istoria sa. Strategia definește direcțiile de politică de securitate ale României într-un context internațional considerat cel mai tensionat de după al Doilea Război Mondial, introducând conceptul de „independență solidară” și un accent puternic pe modernizarea statului și protejarea cetățenilor.

UPDATE 14:42 Președintele Nicușor Dan a prezentat Strategia Națională de Apărare: amenințări, riscuri și noul concept de „independență solidară”

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat miercuri în Parlament noua Strategie Națională de Apărare, document adoptat recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În discursul său, șeful statului a trecut în revistă principalele amenințări și schimbările majore din mediul de securitate.

”Strategia națională de Apărare este rezultatul unui efort comun. Vreau să mulțumesc organizațiilor care au transmis sugestii care au fost preluate în acest document. Strategia vorbește de securitate din perspectiva cetățeanului, nu apărăm o abstracțiune, ci cetățeanul. Asta ridică niște chestiuni precum încrederea cetățeanului în statul român. Trebuie să recunoaștem există un decalaj între evoluția economiei și așteptările cetățeanului și modul în care administrația răspunde acestor așteptări”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind că noua abordare plasează individul în centrul politicilor de securitate.

Președintele a explicat că fundamentul documentului este un concept modern de acțiune statală:

”Conceptul central este de independență solidară, adică acțiunile statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea și asta tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități, pe de altă parte solidaritate, respectul nostru față de toți partenerii și angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă”, a precizat șeful statului.

El a arătat că primul capitol al strategiei se concentrează pe contextul geopolitic actual, profund modificat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli. În acest cadru, rețelele sociale au căpătat un rol decisiv, devenind vehicule principale pentru campanii de manipulare și dezinformare.

”Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și prin ele vedem campanii intense de manipulare și dezinformare. În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional care necesită un răspuns adecvat”, a punctat Nicușor Dan.

Un întreg capitol al Strategiei vizează amenințările cu impact direct asupra României.

”Acum legat de amenințări avem un război la graniță și avem atacuri cibernetice și un război hibrid pe care îl desfășoară Rusia și vedem presiuni asupra statului de drept”, a spus președintele.

El a adăugat că instabilitatea din Est și Sud reprezintă alte surse importante de risc, în timp ce vulnerabilitățile interne rămân semnificative.

”În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe mai multe planuri, pe corupție și evaziune fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic. Un risc este și cantitatea redusă de activism civic”, a avertizat Nicușor Dan.

 

Prezentarea Strategiei în Parlament

Miercuri, la ora 14.00, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului se întrunește pentru prezentarea Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030. La ședință participă și premierul Ilie Bolojan. După mesajul președintelui, parlamentarii vor vota documentul transmis oficial Legislativului de luni, odată cu trimiterea acestuia către comisiile de Apărare pentru raport.

În scrisoarea adresată Parlamentului, Nicușor Dan subliniază că documentul a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și este propus spre adoptare într-o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Prima Strategie trecută prin transparență publică

Președintele remarcă faptul că noul document strategic reprezintă o premieră la nivel național:

„Procesul de elaborare a Strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional… Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, numeroase observații și propuneri au fost integrate în versiunea finală, fiind clarificate concepte și detaliate secțiuni importante privind riscurile și amenințările la adresa securității naționale.

Viziunea documentului: un stat modern, orientat către cetățean

În mesajul transmis Legislativului, șeful statului arată că Strategia formulează viziunea unei Românii „moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice”, un stat în serviciul cetățenilor și al drepturilor fundamentale.

Președintele afirmă că documentul este despre responsabilitățile instituțiilor față de oameni, în condițiile unui mediu de securitate profund schimbat, caracterizat de „contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli, manipulare informațională, competiție pentru resurse, sabotaj asupra infrastructurii critice și intensificarea riscurilor transfrontaliere”.

Nicușor Dan atrage atenția că, pentru a deveni un stat rezilient, România are nevoie de instituții transparente, colaborative, capabile să coopereze și să răspundă eficient noilor provocări.

Conceptul central: „independența solidară”

Strategia introduce un termen-cheie: independența solidară, definită ca fundament strategic pe dimensiunile de securitate și diplomație.

„În lumina acestui concept… România alege să răspundă provocărilor actuale urmărindu-și interesele naționale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi”, explică președintele.

Documentul marchează începutul unei noi etape în evoluția României ca actor regional, după consolidarea statutului de membru NATO și UE și în perspectiva aderării la OCDE.

Evaluările CSAT: România trebuie să fie pregătită pentru un conflict de durată în regiune

CSAT a analizat Strategia, dar și evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026. Concluziile sunt ferme: statul român trebuie să fie pregătit pentru eventualitatea unui conflict armat prelungit în proximitatea frontierelor.

Potrivit comunicatului CSAT, „Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică… varianta finală va fi prezentată în Parlament pentru dezbatere și aprobare”.

Corecții și integrarea propunerilor din dezbaterea publică

Administrația Prezidențială a precizat că propunerile primite în consultare publică au vizat atât aspecte de fond, cât și modul de structurare a documentului. Unele recomandări au fost integrate, ceea ce a permis clarificarea unor secțiuni considerate esențiale. Alte idei urmează să fie luate în considerare la elaborarea Planului de Implementare.

În introducerea care precede documentul, șeful statului afirmă tranșant că „persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul”, afectând inclusiv capacitatea defensivă și încrederea cetățenilor în instituții.

„Cetăţenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o ţară care le apără cu bună credinţă libertăţile şi interesele”, subliniază Nicușor Dan.

Reacțiile autorităților: Strategia pune accent pe cetățean și pe modernizarea statului

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că noua Strategie este „centrată pe cetățean”, punând în prim-plan siguranța populației și necesitatea modernizării instituțiilor.

Acesta a punctat că România „are nevoie de un stat puternic, cu instituţii care cooperează, care ştim că se bazează pe date”, iar administrația trebuie să țină pasul cu evoluția societății.