BNR: Strategia datoriei externe ar putea fi îmbunătățită după depășirea pragului de 60% din PIB
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că Guvernul și Parlamentul vor veni, cel mai probabil, cu îmbunătățiri ale strategiei de management al datoriei externe, în contextul în care datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB.
El a arătat că banca centrală a sugerat în mod constant ca accentul să fie pus pe atragerea fondurilor europene, în special a celor nerambursabile.
Întrebat ce poate face statul român în condițiile în care nivelul datoriei publice a trecut de 60% din PIB, iar țara se împrumută inclusiv pentru plata pensiilor și salariilor, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că statul trebuie să aplice prevederile legale în vigoare.
Potrivit acestuia, legea prevede adoptarea unor măsuri atunci când datoria se apropie de acest prag, iar după depășirea lui măsurile respective sunt consolidate și întărite.
„Statul român trebuie să facă ceea ce spune legea. Este o lege. (…)
Când ne apropiem de 60% se iau anumite măsuri, şi ele au fost luate şi după ce depăşim 60%, măsurile respective vor fi întărite şi probabil că vor fi întărite”, a precizat Mugur Isărescu.
BNR ajută profesional Ministerul de Finanțe, dar „nu ne băgăm peste asta”
Isărescu a subliniat că existența unei datorii publice care se refinanțează nu reprezintă o situație anormală pentru România. El a precizat că există un management al datoriei publice și a salutat faptul că Ministerul de Finanțe și-a format o echipă de profesioniști care gestionează în mod corect finanțarea și refinanțarea acesteia.
În opinia sa, acest proces presupune o analiză atentă a scadențelor, o planificare riguroasă a împrumuturilor și o evaluare echilibrată între finanțarea de pe piața internă și cea de pe piețele internaționale.
Guvernatorul a adăugat că banca centrală sprijină profesional acest proces, prin experți care însoțesc echipa Ministerului de Finanțe pe piețele externe și care participă la discuții cu băncile interne, fără a interveni însă în deciziile propriu-zise de finanțare.
„Observaţi că există o datorie publică şi ea se refinanţează. Nu este ceva anormal ceea face România. Există un management al datoriei publice şi salut pe această cale faptul că Ministerul de Finanţe şi-a format o echipă de profesionişti care face în mod corect finanţarea şi refinanţarea datoriei publice.
Asta înseamnă să te uiţi la scadenţe, nu e o treabă uşoară. Te uiţi la scadenţe, să le ordonezi, când faci finanţarea sau îi iei alte credite, să vezi ce scadenţe ai, să vezi cât iei de pe piaţa internaţională, cât iei de pe piaţa internă. E o treabă grea.
Banca Naţională, care ţine conturile Ministerului de Finanţe, ajută profesional, nu ne băgăm noi peste asta, dar ajută profesional prin experţii care merg împreună cu echipa Ministerului de Finanţe pe pieţele internaţionale şi discută şi cu băncile interne ajută la această finanţare”, a adăugat șeful Băncii Naționale.
Accent pe fondurile europene și reducerea datoriei
Guvernatorul BNR a arătat că, odată cu depășirea pragului de 60%, este de așteptat ca autoritățile să aducă ajustări strategiei de administrare a datoriei externe. El a menționat că instituția pe care o conduce a sugerat un singur element esențial: punerea unui accent puternic pe utilizarea banilor europeni, mai ales că o parte dintre aceștia sunt sub formă de granturi.
În explicațiile sale, Mugur Isărescu a arătat că aceste fonduri reprezintă intrări de capital care sprijină finanțarea proiectelor și nu rămân blocate în rezervele băncii centrale, ci sunt convertite treptat în lei, pe măsură ce sunt utilizate.
„Depăşindu-se 60%, probabil că Guvernul României şi Parlamentul vor veni cu îmbunătăţiri ale strategiei de management al datoriei externe. În ce constau ele? Noi aici am sugerat un singur lucru.
Accent, accent, accent pe banii europeni, mai ales că o parte dintre ei sunt sub formă de donaţii. Intră capitaluri, îţi ajută la finanţarea unor proiecte, nu sunt bani care se duc numai în rezerve, este greşit.
Se spune că stau la Banca Naţională. Stau până când sunt convertiţi în lei. Pentru că nu vin în alte conturi, vin într-un cont şi, pe urmă, treptat, sunt convertiţi în lei”, a afirmat Mugur Isărescu.
Totodată, el a recomandat o atenție sporită la recomandările finanțatorilor externi, subliniind că România depinde de aceștia. În ceea ce privește nivelul actual al datoriei publice, guvernatorul a transmis că, în opinia sa, aceasta ar trebui redusă, considerând că nivelul de 60% poate fi diminuat.
El a reiterat că elementul-cheie pentru atingerea acestui obiectiv este o creștere economică mai mare decât deficitul bugetar.
„Părerea mea este să o reducem totuşi. Sunt 60% şi putem să o facem. Şi pe element cheie îl repet, cu permisiunea dumneavoastră, elementul cheie, creşterea economică ceva mai mare decât deficitul”, a afirmat Isărescu.
Referitor la perspectiva îmbunătățirii puterii de cumpărare a românilor, Mugur Isărescu a apreciat că o eventuală ameliorare ar putea apărea în a doua parte a anului și că aceasta se va produce gradual, nu brusc.
„Probabil în partea doua anului şi foarte treptat”, a fost răspunsul dat de guvernatorul BNR.
