Strâmtoarea Hormuz și securitatea maritimă: UE extinde regimul de sancțiuni

Statele membre au aprobat concluziile Consiliului privind strategia portuară europeană, reafirmând rolul porturilor în consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, securizarea lanțurilor de aprovizionare critice, accelerarea tranziției energetice și menținerea poziției de lider global în transportul pe apă.

Statele membre aprobă concluziile privind strategia portuară a UE

Documentul subliniază importanța porturilor ca infrastructuri esențiale pentru economie, energie și securitate, într-un context internațional marcat de transformări rapide. Porturile europene sunt descrise ca noduri strategice ale comerțului și energiei, cu un rol extins dincolo de funcția lor tradițională de puncte de intrare pentru mărfuri.

Concluziile evidențiază necesitatea unor infrastructuri competitive, reziliente și adaptate cerințelor viitoare, capabile să răspundă simultan provocărilor legate de securitate, digitalizare și tranziție energetică. Statele membre susțin consolidarea capacității porturilor de a deservi cetățeni și companii din întreaga Uniune, menținând totodată competitivitatea globală a sectorului maritim european.

Strategia portuară se bazează pe fundamentele politicii din 2013 și extinde direcțiile existente pentru a răspunde noilor realități geopolitice, economice și de mediu. Documentul abordează domenii precum competitivitatea, sustenabilitatea, securitatea, digitalizarea și dezvoltarea socială. Statele membre insistă asupra unei implementări eficiente și echilibrate, adaptate particularităților naționale și regionale, dar aliniate obiectivelor comune ale Uniunii Europene.

Competitivitate și condiții echitabile pe piața globală

Statele membre subliniază că porturile europene funcționează într-un mediu internațional puternic competitiv, ceea ce necesită menținerea unor condiții de concurență echitabile. Concluziile atrag atenția asupra distorsiunilor generate de diferențele de reglementare și de anumite practici ale unor state terțe, considerate factori care pot afecta echilibrul pieței.

De asemenea, este solicitată continuarea eforturilor pentru garantarea unui acces corect al operatorilor europeni pe piețele portuare externe, în condiții nediscriminatorii.

În același timp, Consiliul salută intenția Comisiei Europene de a oferi orientări privind evaluarea investițiilor străine în porturile Uniunii. Accentul este pus pe necesitatea ca mecanismele de verificare să fie bazate pe risc, proporționale și nediscriminatorii, cu scopul de a proteja infrastructura critică și securitatea economică.

Securitate, reziliență și mobilitate militară

Documentul evidențiază complexitatea crescândă a mediului de securitate în care operează porturile, cu riscuri ce includ terorism, sabotaj, criminalitate organizată, corupție, atacuri cibernetice, amenințări hibride și utilizarea dronelor. În acest context, statele membre sprijină inițiativele europene destinate consolidării rezilienței infrastructurii portuare.

Sunt menționate cooperarea extinsă cu parteneri internaționali, precum și inițiativele de la nivelul Uniunii, inclusiv Alianța Porturilor Europene și viitoarele mecanisme de verificare a antecedentelor lucrătorilor portuari. Porturile sunt considerate și elemente esențiale pentru mobilitatea militară, facilitând transportul rapid al personalului și echipamentelor. Concluziile subliniază necesitatea corelării strategiei portuare cu obiectivele de apărare ale Uniunii și cu cooperarea în cadrul NATO.

Tranziție energetică, finanțare și piața muncii

Porturile sunt descrise ca puncte-cheie în tranziția energetică, având rol de centre pentru dezvoltarea infrastructurii de energie curată. Concluziile solicită extinderea utilizării alimentării cu energie electrică de la mal, a rețelelor inteligente și a electrificării operațiunilor, precum și accelerarea investițiilor în tehnologii verzi și proceduri de autorizare mai rapide.

Este subliniată importanța utilizării veniturilor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene pentru susținerea decarbonizării transportului maritim și a infrastructurii portuare. În același timp, statele membre atrag atenția asupra impactului acestor politici asupra competitivității, inclusiv riscurile de deviere a traficului și relocare a investițiilor, solicitând monitorizare continuă din partea Comisiei Europene.

Libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz

Consiliul a aprobat măsuri restrictive împotriva a două persoane și a unei entități, în baza cadrului juridic extins al Uniunii Europene, care vizează actori implicați în acțiuni și politici ale Iranului considerate o amenințare la adresa libertății de navigație în Orientul Mijlociu. Potrivit poziției UE, aceste acțiuni contravin dreptului internațional și afectează drepturile de tranzit și trecere inofensivă prin strâmtorile internaționale.

Pe lista UE a fost inclus Comandamentul Provincial Hormozgan al Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGCN). Potrivit descrierii oficiale, această structură a preluat controlul asupra Strâmtorii Hormuz și a instituit un mecanism de taxe prin care navele trebuie să transmită date de identificare, informații despre încărcătură și destinație. Datele sunt transmise către comandament, care decide autorizarea tranzitului, uneori condiționată de plata unor taxe.

Persoane vizate de măsuri restrictive

În același pachet de sancțiuni, Uniunea Europeană i-a inclus pe Mohammad Akbarzadeh și Hamid Hosseini, considerați implicați în susținerea acțiunilor Iranului care afectează libertatea de navigație și tranzitul legal prin Strâmtoarea Hormuz.

Mohammad Akbarzadeh, comandant adjunct pentru afaceri politice al Marinei IRGC și purtător de cuvânt al acesteia, este acuzat că sprijină aplicarea sistemului de taxe și că promovează acțiuni de intimidare asupra navelor comerciale din regiune. În această calitate, ar fi formulat amenințări privind utilizarea rachetelor și dronelor împotriva vaselor aflate în tranzit.

Hamid Hosseini, reprezentant al Uniunii Exportatorilor de Petrol, Gaze și Produse Petrochimice din Iran și membru al Camerei de Comerț, este asociat cu promovarea mecanismelor de taxare pentru tranzitul prin strâmtoare, prin intermediul autorităților iraniene, ca parte a procesului de autorizare a trecerii.

Odată cu aceste includeri, regimul de sancțiuni al Uniunii Europene se aplică unui total de 26 de persoane fizice și entități și 27 de organizații din mai multe state. Măsurile prevăd înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziție fonduri sau resurse economice, direct sau indirect. De asemenea, persoanele vizate sunt supuse interdicției de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene, ca parte a setului de restricții adoptate în acest cadru.