Stolojan avertizează: Două cifre care nu se potrivesc deloc și arată o problemă majoră în economia României

Fostul premier Theodor Stolojan evidențiază, într-o analiză publicată pe LinkedIn, două mari paradoxuri ale economiei românești. Primul se referă la faptul că, deși investițiile publice au crescut constant în ultimii ani — ajungând la aproximativ 8% din PIB în 2025 — ritmul de creștere economică a continuat să încetinească. Potrivit datelor menționate de Stolojan, economia a crescut cu numai 0,8% în 2024, iar pentru 2025 se estimează un avans și mai modest, de 0,6%.

Două paradoxuri în economia României: Theodor Stolojan solicită clarificări privind evoluțiile recente

Fostul premier subliniază că, în mod normal, investițiile publice ar trebui să stimuleze economia după un decalaj de unu–doi ani, însă acest efect nu se manifestă încă. În absența unui studiu oficial care să clarifice situația, Stolojan ridică public întrebarea privind cauzele acestui fenomen și invită experții să ofere explicații. El precizează că, până în prezent, nu există o analiză solidă care să explice discrepanța dintre creșterea investițiilor și încetinirea ritmului economic.

Potrivit lui Stolojan, această situație contrazice logica economică tradițională, care leagă investițiile în infrastructură, modernizare și dezvoltare de un impuls ulterior în activitatea economică. Fostul premier atrage atenția că, fără o evaluare detaliată, rămâne neclar cât de eficiente sunt aceste investiții și dacă există blocaje care împiedică transformarea lor în rezultate concrete.

El lasă deschisă posibilitatea ca disfuncționalitățile structurale sau întârzierile administrative să întârzie efectele pozitive ale cheltuielilor publice. Stolojan subliniază că întrebarea nu este doar teoretică, ci are impact direct asupra capacității României de a se dezvolta economic într-un context regional competitiv. În condițiile în care volumul investițiilor atinge niveluri record, așteptările privind dinamismul economic ar fi trebuit să fie mult mai ridicate.

Deficit extern ridicat, dar rezerve valutare în creștere: paradoxul economiei românești, explicat de Stolojan

Al doilea paradox evidențiat de Theodor Stolojan se referă la relația dintre deficitul de cont curent și evoluția rezervelor internaționale ale României. Deși țara noastră înregistrează, de câțiva ani, cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, rezervele valutare continuă să crească anual. Acest contrast, afirmă fostul premier, poate crea impresia eronată că sănătatea macroeconomică este solidă.

Stolojan explică fenomenul prin intrările masive de valută care nu provin din capacitatea internă a economiei de a genera venituri externe. În această categorie intră fondurile europene, finanțarea externă a deficitului bugetar, investițiile străine directe și remitențele românilor din diaspora, toate contribuind la diminuarea deficitului de cont curent.

Fostul premier avertizează că, deși rezervele cresc, acest lucru nu reflectă neapărat o îmbunătățire a competitivității externe a economiei. Dependența de astfel de intrări de capital, care nu se bazează pe producția internă de valută, poate ascunde vulnerabilități structurale cu impact asupra stabilității economice pe termen lung.