Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare prind avânt în România. Beneficiile cresc, dar firmele încă ezită

Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare (C&D) devin tot mai atractive în România, pe fondul creșterii beneficiilor și al clarificării mecanismelor de aplicare. Deși numărul companiilor care accesează aceste stimulente este în creștere accelerată, nivelul investițiilor rămâne încă sub media europeană.

EY: stimulentele fiscale devin un instrument tot mai important pentru companii

Potrivit analizei realizate de specialiștii EY România, investițiile în cercetare-dezvoltare (C&D) sunt considerate la nivel global un motor esențial al inovării și competitivității economice. În acest context, tot mai multe state, inclusiv cele din Uniunea Europeană, utilizează stimulente fiscale pentru a sprijini companiile și pentru a reduce costurile asociate acestor activități.

Autori ai analizei, Raluca Popa, Partener, Consultanță fiscală, și Claudia Chiran, Senior Manager, arată că România beneficiază deja de un cadru fiscal atractiv, care include atât facilități pentru impozitul pe profit, cât și pentru impozitul pe venit.

Printre cele mai importante instrumente se regăsește deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, care generează un beneficiu fiscal de aproximativ 8% din costurile eligibile. Începând cu 2026, acest avantaj a fost majorat la 10%, prin introducerea unui mecanism de credit fiscal.

În paralel, angajații implicați în activități de C&D beneficiază de scutirea de impozit pe venit, o facilitate care a rămas în vigoare chiar și după eliminarea unor beneficii similare pentru alte sectoare, precum IT-ul.

România, în continuare în urma altor state UE

În ciuda acestor măsuri, analiza EY evidențiază faptul că România rămâne în coada clasamentului european în ceea ce privește investițiile în cercetare-dezvoltare raportate la produsul intern brut.

Strategia Națională pentru perioada 2022–2027 stabilește ca obiectiv atingerea unui nivel de 1% din PIB pentru cheltuielile de C&D din sectorul privat până în 2027. Cu toate acestea, datele Comisiei Europene din 2025 indică progrese limitate, sub media Uniunii Europene.

Specialiștii EY subliniază că existența unor facilități fiscale nu este suficientă în lipsa unui cadru stabil și predictibil, dar și a unor mecanisme administrative eficiente, care să transforme aceste beneficii în investiții concrete.

Un mecanism blocat ani de zile, deși facilitățile existau

Unul dintre principalele motive pentru utilizarea redusă a stimulentelor fiscale în trecut a fost lipsa unui mecanism practic de certificare a activităților de cercetare-dezvoltare.

Deși facilitățile au fost introduse încă din 2016, companiile nu aveau certitudinea că proiectele lor sunt eligibile, ceea ce a limitat accesarea acestora.

Situația s-a schimbat abia în 2022, odată cu înființarea unui registru al experților care pot valida activitățile de C&D. Astfel, începând cu 2023, cadrul legal a devenit cu adevărat funcțional, iar companiile au putut accesa efectiv aceste stimulente.

Evoluție accelerată: de la 15 companii la sute de milioane de lei

Datele analizate de EY arată o creștere spectaculoasă în doar trei ani.

În 2023, primul an de aplicare reală a mecanismului, doar 15 companii au solicitat certificarea proiectelor de cercetare-dezvoltare, iar valoarea cheltuielilor eligibile a fost de aproximativ 14,4 milioane de lei.

Profilul acestor firme a fost dominat de industrii precum IT, software, inginerie, gaming și farmaceutic, iar proiectele au fost, în general, de dimensiuni reduse și fragmentate.

În 2024, situația s-a schimbat radical: numărul companiilor a crescut la 39, iar valoarea cheltuielilor eligibile a ajuns la aproximativ 312,7 milioane de lei, înregistrând o creștere de peste 2000%.

În 2025, mecanismul a intrat într-o fază de maturitate, cu 45 de companii implicate și cheltuieli eligibile de peste 816 milioane de lei.

Două modele de utilizare: IT vs. industrie

Analiza EY evidențiază două tipare distincte de utilizare a facilităților fiscale.

Pe de o parte, companiile din IT, gaming și servicii digitale tind să certifice un număr mare de proiecte, fiecare cu valori mai reduse.

Pe de altă parte, companiile din automotive și inginerie avansată se concentrează pe un număr mai mic de proiecte, dar cu bugete mult mai mari, ceea ce generează un impact financiar semnificativ.

În 2025, apar și proiecte de mare amploare în domenii precum securitatea cibernetică, telecomunicații sau IT, care concentrează o parte importantă din valoarea totală certificată.

Creștere puternică, dar bază încă restrânsă

Comparativ cu 2023, numărul companiilor care accesează aceste facilități aproape s-a triplat până în 2025, în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile a crescut de peste 55 de ori.

Cu toate acestea, analiza arată că baza rămâne limitată. Din cele 45 de companii care au aplicat în 2025, doar 21 au accesat mecanismul pentru prima dată, restul fiind utilizatori recurenți.

Acest lucru indică faptul că, deși mecanismul este tot mai utilizat, nu a fost încă adoptat pe scară largă în economie.

Obstacolele: percepție și complexitate

Specialiștii EY atrag atenția că una dintre principalele probleme este modul în care companiile înțeleg conceptul de cercetare-dezvoltare, acesta fiind adesea interpretat prea restrictiv.

În același timp, procesul de aplicare și documentare este perceput ca fiind complex, ceea ce descurajează unele firme să acceseze facilitățile.

2026 aduce un nou impuls fiscal

Începând cu 2026, autoritățile introduc un credit fiscal de 10% pentru cheltuielile eligibile, față de aproximativ 8% anterior, măsură care ar putea stimula interesul companiilor.

Acest mecanism este considerat mai flexibil, deoarece poate fi utilizat inclusiv de companiile care se supun regulilor privind impozitul minim global.

Perspective: oportunitate majoră pentru economie

Concluzia analizei EY este că România are un potențial semnificativ în zona cercetării-dezvoltării, însă acesta nu este încă valorificat pe deplin.

Extinderea utilizării stimulentelor fiscale ar putea contribui la creșterea investițiilor, la dezvoltarea de tehnologii noi și la consolidarea competitivității economice.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, este esențială atât o mai bună informare a companiilor, cât și menținerea unui cadru fiscal stabil și predictibil.