Statul plătește de ani de zile pentru Petrotrans, deși e în faliment: „Pentru niște conducte care există doar pe hârtie”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat cazul companiei Petrotrans ca exemplu de eșec administrativ major. Deși firma este în faliment din 2007, statul a continuat să plătească sume importante, inclusiv chirii pentru infrastructuri inexistente fizic.

Compania Petrotrans se află oficial în faliment din 2007

Compania Petrotrans se află oficial în faliment din 2007, însă procedura nu a fost finalizată nici după aproape două decenii. În acest interval, restructurarea a rămas blocată, iar costurile au continuat să se acumuleze.

Vicepremierul a explicat că situația companiei a ridicat semne de întrebare încă din faza de selecție pentru programul de reformă.

„Când am primit propunerile de la Ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spaţiu public mirându-se că această companie a fost introdusă pe listă. Dar până la urmă am înţeles de ce a fost introdusă pe listă”, a precizat Oana Gheorghiu, potrivit News.ro.

Potrivit oficialului, în toți acești ani nu au fost recuperate sume semnificative pentru acoperirea datoriilor, însă au existat cheltuieli constante.

„Petrotrans este o companie aflată în faliment din anul 2007. Suntem în anul 2026. Împlineşte anul acesta 19 ani de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. De la Petrotrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanţele pe care aceasta le avea către statul român. Singurii care au încasat bani în aceşti ani sunt lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare”, a spus Oana Gheorghiu.

Unul dintre cele mai controversate aspecte semnalate de vicepremier vizează plăți anuale efectuate pentru active inexistente în realitate.

„Şi mai mult de atât, pentru că această companie nu este lichidată şi nu a putut fi radiată de la Registrul Comerţului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro, anual, chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni”, precizând că este o decizie a unei instanţe care trebuie executată.

Situația scoate în evidență disfuncționalități grave în gestionarea procedurilor de insolvență și faliment.

Blocaje birocratice și „găuri negre” în economie

Vicepremierul a subliniat că întârzierile au fost generate inclusiv de acțiuni ale unor instituții ale statului.

„Şapte ani a fost prelungită lichidarea datorită sau din cauza unei contestaţii depuse de o instituţie a statului român. În şapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestaţie făcută de o instituţie a statului român, care avea o creanţă foarte mică. Motivul noi nu am reuşit să-l descoperim, probabil că există undeva, dar este clar că, atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvenţă nu este abordată unitar la nivel coordonat al Guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri, care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja”, a spus Oana Gheorghiu.

Autoritățile avertizează că există mai multe companii de stat aflate în situații similare, cu proceduri de insolvență întinse pe ani de zile.

„Aici mă refer la Remin şi Minvesc şi toate celelalte pe care le avem în portofoliu”, a arătat vicepremierul.

Guvernul pregătește introducerea unor termene clare și a unui calendar strict pentru accelerarea proceselor de restructurare, în încercarea de a opri pierderile.

În context mai larg, vicepremierul a atras atenția asupra dimensiunii problemelor din sectorul public.

Aceasta a declarat că România are peste 1.500 de companii de stat, iar pierderile generate de acestea ar fi putut finanța construcția a până la cinci spitale regionale.