Șeful Poștei Române, Valentin Ștefan, critică lipsa de viziune a Guvernului privind companiile de stat
Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, este de părere că statul român nu are o viziune coerentă privind rolul companiilor de stat și modul în care acestea trebuie administrate. El a afirmat că Guvernul nu cunoaște aceste companii și nici nu definește clar ce așteptări are de la ele, situație care generează blocaje în activitate și incertitudine pentru angajați.
Ștefan a explicat că, în ultimul an, dezbaterea privind rolul companiilor de stat a devenit „un subiect fierbinte”, în contextul în care acestea generează venituri echivalente cu 5% din PIB și au peste 250.000 de angajați.
El a constatat că, din perspectiva statului, există o încercare de a aduce coerență în acest sistem, mai ales prin apariția AMEPIP și prin măsurile asociate aderării la OCDE, precum și prin crearea unui portofoliu gestionat la nivel de vicepremier.
Cu toate acestea, directorul Poștei a transmis că această coerență nu este vizibilă în practică, întrucât Guvernul nu poate avea o înțelegere reală a companiilor de stat, care nu provin dintr-o tradiție capitalistă, ci sunt rezultatul unui sistem centralizat.
El a precizat că modul de organizare și funcționare al acestor companii poartă încă structuri și reflexe ale instituțiilor din vechiul model economic, ceea ce complică procesul de modernizare.
„În ultimul an – în special – există un subiect foarte fierbinte pe agenda publică şi anume rolul companiilor de stat. Ce facem cu aceste companii ale căror venituri echivalează cu 5% din Produsul Intern Brut?
Vorbim de peste un sfert de milion de angajaţi. Există un rol, o putere fantastică pe care aceste companii îl joacă şi, evident, Poşta Română este una dintre ele. (…) sesizez că statul român încearcă să dea o coerenţă acestor companii.
Dar cum ne stă foarte bine nouă, românilor, în istoria noastră de un secol şi jumătate – şi anume de a importa forme fără fond, cum spunea Titu Maiorescu – observăm asta şi acum: se înfiinţează AMEPIP, avem toate aceste măsuri pe care Guvernul le ia şi legislaţia pentru aderarea la OCDE, avem un post de viceprim-ministru care are acest rol de a crea coerenţă pentru companiile de stat.
Sigur că deocamdată nu se vede o coerenţă, Guvernul nu ştie ce vrea de la companiile de stat, nu-şi cunoaşte companiile şi nici nu avea cum să ştie lucrul acesta. Companiile de stat existente nu au o tradiţie capitalistă.
Ele s-au rupt dintr-un sistem centralizat, în care companiile funcţionau precum instituţiile – şi observaţi asta în ADN-ul fiecărei companii pe care statul român o deţine, de la denumirile structurilor pe care le avem”, a afirmat Valentin Ștefan într-o conferință de presă.
Mentalitatea rămâne învechită în companiile de sat, iar comunicările oficiale folosesc deseori termeni „marxiști”
Un alt reproș formulat de Valentin Ștefan a vizat menținerea unei mentalități învechite în rândul companiilor de stat și al instituțiilor care le coordonează. El a spus că, în comunicările oficiale, apar frecvent concepte cu iz „marxist”, precum cerința de a justifica „plusvaloarea”, lucru pe care îl consideră hilar și anacronic.
Directorul Poștei a arătat că interacțiunile zilnice cu ministerele dovedesc lipsa unei strategii clare privind modul în care aceste companii ar trebui să funcționeze. Din cauza acestei incoerențe, angajații nu înțeleg ce li se cere, iar deciziile sunt adesea contradictorii.
Ștefan a mai afirmat că, dacă statul dorește ca Poșta Română să funcționeze ca o companie orientată spre profit, nu ar trebui să îi impună limitări arbitrare.
El a dat exemplul plafonării profitabilității la 7% pentru activitățile derulate în baza Convenției cu Ministerul Muncii, întrebare retoric dacă într-o astfel de situație compania ar avea cum să atingă praguri de 20% sau mai mult.
De asemenea, el a semnalat că veniturile Poștei sunt stabilite prin lege, la nivelul a 1,1% din sumele încasate, fără consultări de piață sau negocieri, ceea ce reduce semnificativ capacitatea de dezvoltare a operatorului poștal.
În opinia sa, atunci când statul cere Poștei să rezolve probleme sociale, cum ar fi distribuirea pensiilor și a beneficiilor sociale, nu poate avea în același timp „pretenția unei profitabilități”. El sugerează că aceste două obiective se exclud reciproc dacă nu există compensații financiare adecvate.
„Nu există o schimbare de mentalitate, de cultură organizaţională în rândul companiilor de stat din România şi nici nu avea cum să fie până acum, şi vă spun sincer: Guvernul nici nu ştie cum să facă lucrul acesta. Observăm asta aproape în fiecare zi în interacţiunea noastră cu diferite ministere sau cu diferite entităţi.
Ne amuzăm când vedem termeni marxişti folosiţi în comunicările oficiale, când ni se cere să justificăm plusvaloarea. Plusvaloare poate pentru noi, ca generaţie relativ tânără, nu înseamnă mare lucru, dar dacă cineva ar fi folosit cuvântul plusvaloare înainte de venirea comuniştilor în România ne-am fi dat seama că acel om vine direct din Rusia leninistă.
Toate aceste mici semne ne fac nouă, celor din companiile de stat, viaţa mult mai grea, pentru că nu ştim ce se doreşte de la noi. Dacă se doreşte să facem profit, atunci nu trebuie să ni se mai plafoneze anumite venituri.
Noi nu putem aduce mai mult de 7%, nu putem avea o profitabilitate mai mare de 7% pe partea de Convenţie cu Ministerul Muncii. E plafonat. Cum putem noi să avem 20% dacă Guvernul din start ne spune 7%?
Cum putem noi să avem un profit mai mare la Poşta Română dacă, fără nici o negociere, fără nici o consultare de piaţă, veniturile sunt stabilite prin lege, la 1,1% din sumele care ne intră nouă în companie? Degeaba eşti companie care activează într-o piaţă liberă dacă Guvernul îţi limitează lucrurile acestea”, mai precizează Valentin Ștefan.
Incapacitatea companiilor de stat de a se extinde în afara țării
În ultima parte a declarațiilor, Valentin Ștefan a vorbit despre lipsa de ambiție a companiilor de stat și despre incapacitatea lor de a concura internațional. El a spus că într-o „țară normală”, companiile aflate în proprietatea statului ar trebui să fie suficient de agile pentru a se extinde în afara granițelor, însă în România acest lucru nu se întâmplă.
Ștefan a sugerat că Poșta Română ar putea avea potențial de expansiune, dar că orice inițiativă privind achiziția unei companii externe ar fi întâmpinată cu suspiciuni. Potrivit lui, prima reacție a autorităților ar fi să se întrebe ce interes personal stă la baza unor astfel de propuneri și dacă există legături între decidenți și firmele vizate.
El a explicat că aceste suspiciuni provin din traume sociale mai vechi, care împart oamenii în două categorii, „hoți sau proști”, și care blochează capacitatea de dezvoltare strategică.
În opinia sa, această cultură a suspiciunii și lipsa de încredere în instituții afectează profund posibilitatea companiilor de stat de a evolua, de a inova, de a se extinde și de a valorifica potențialul economic al României.
„Şi vă las un ultim gând şi anume: o ţară normală îşi creează o agilitate atât de mare printre companiile de stat încât acestea îşi desfăşoară activitatea nu doar în teritoriul naţional, dar şi în afara ţării.
Şi spuneţi-mi dumneavoastră câte companii de stat au ieşit în afara ţării şi de ce nu ies în afara ţării companiile de stat, în special cele mari, cum este Poşta Română, însă altele au o politică de achiziţii de alte companii foarte agresivă? La noi cred că nu există.
Dacă aş merge cu o propunere să cumpărăm o companie, vă asigur că primul gând care ar fi pe buzele tuturor ar fi ce interes există la Poşta Română? De ce directorul vrea să cumpere compania aia? A cui este? Este compania unei rude, este compania unui prieten…
Toate aceste psihoze pe care noi le avem ca societate – şi traume – în care ne uităm unii la alţii şi ne împărţim în două categorii – fie hoţi, fie proşti – nu ne duc unde ar trebui să fim şi unde există potenţialul acestei ţări”, a încheiat Valentin Ștefan.
