Sprijin pentru șantierul Mangalia prin SAFE. Radu Miruţă: Şantierul poate fi salvat doar dacă va produce astfel de nave

Radu Miruţă a declarat, joi, că viitorul Şantierului Naval Mangalia depinde de realizarea navelor din programul SAFE. Ministrul Apărării susţine că Armata Română ar putea contribui decisiv prin lansarea unor comenzi strategice. Oficialul a prezentat situaţia financiară dificilă a şantierului şi a subliniat importanţa sa pentru securitatea regională. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă.

Radu Miruţă susţine că programul SAFE reprezintă singura şansă reală pentru salvarea Şantierului Naval Mangalia

Radu Miruţă afirmă că producerea navelor incluse în programul SAFE este esenţială pentru redresarea economică şi industrială a Şantierului Naval Mangalia. Ministrul Apărării consideră că fără lansarea rapidă a unor proiecte de construcţie navală, unitatea industrială riscă să îşi piardă definitiv capacitatea operaţională.

Ministrul a fost întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate joi, despre importanţa salvării şantierului şi despre posibilitatea ca navele de patrulare prevăzute în programul SAFE să fie realizate la Mangalia. Oficialul a răspuns clar că această soluţie reprezintă o variantă strategică pentru menţinerea activităţii industriale.

„Este metoda de salvare a şantierului de la Mangalia-2 Mai”, a afirmat ministrul Apărării.

În cadrul discuţiilor, Radu Miruţă a fost întrebat şi dacă există posibilitatea ca navele respective să fie construite la şantierul naval Damen din Galaţi. Ministrul a explicat că situaţia juridică şi economică de la Mangalia este complexă şi implică un conflict cu firma menţionată.

„România este într-o dispută la Mangalia 2-Mai cu firma la care dumneavoastră faceţi referire. Eu vă spun foarte asumat că, dacă aş avea o putere unică în ţara asta, nici n-aş sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un şantier strategic. Vă spun cu informaţiile de la Ministerul Economiei trecute prin mintea mea că Şantierul Naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave.

Pentru ca să poţi produce astfel de nave, prima oară trebuie existe o comandă şi cineva care să le plătească. Şi ăsta este, dacă vreţi, aranjamentul pe care l-am identificat ca Armata Română să contribuie la salvarea şantierului prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească”, a declarat ministrul Apărării.

Situaţia financiară a şantierului şi importanţa strategică evidenţiate de Radu Miruţă

Ministrul Apărării a oferit detalii despre situaţia economică dificilă în care se află Şantierul Naval Mangalia, subliniind discrepanţa majoră dintre valoarea activelor şi nivelul datoriilor acumulate. Oficialul consideră că doar integrarea unor comenzi militare consistente ar putea transforma şantierul într-o investiţie viabilă.

Radu Miruţă a explicat că şantierul reprezintă o infrastructură industrială strategică, cu o poziţie importantă pentru Uniunea Europeană şi NATO, având în vedere amplasarea sa la Marea Neagră şi rolul în consolidarea flancului estic.

„Şantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane şi are o datorie, în dispută, ce e drept, încă, de 162 de milioane, cred că a mai crescut, că în fiecare lună creşte. Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85, că datoria e de 162. Mi-am dat seama că, doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant întreg pachetul.

E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene. Este un şantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică şi pentru care România în al 12-lea ceas ar face o mare greşeală dacă ar greşi din nou. Pentru că s-a ajuns în situaţia asta, 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alţii făceau asta”, a transmis ministrul Apărării.

Oficialul guvernamental a subliniat că autorităţile române urmăresc menţinerea controlului asupra şantierului şi transformarea acestuia într-un pilon al industriei naţionale de apărare. Radu Miruţă a insistat asupra necesităţii modernizării unităţii şi a dezvoltării producţiei interne pentru proiectele militare.

„E momentul ca lucrurile astea să fie oprite, da, e un context greu că, dacă îmi spuneaţi că valorează 162 şi datoria era 85, probabil că s-ar fi găsit mult mai repede cineva. Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru Armata Română.

Este trist ca în aceeaşi ţară să vorbim despre nişte comenzi pe sume mari de bani, care să nu poată fi executate de latura cealaltă a aceleiaşi ţări, şi anume industria naţională de apărare.

Pentru că, an după an, a fost doar un instrument şi un mecanism prin care de ţara asta s-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că a venit nu ştiu ce investitor şi după aceşti şapte ani aflam că, de fapt, intră în lichidare, intră în insolvenţă şi după aceea în faliment”, a afirmat Radu Miruţă.

Ministrul Apărării a utilizat şi o comparaţie inspirată din literatura română pentru a descrie evoluţia negativă a unor companii din domeniul apărării, sugerând că lipsa unei strategii coerente a dus la pierderi semnificative.

„E ca în povestea cu Dănilă Prepeleac. Ai plecat la târg cu o pereche de boi şi te-ai întors cu o pungă goală. Cam ăsta este traseul, în general, al multor companii din industria naţională de apărare, pe care eu încerc chiar şi în pasul târziu în care mă nimeresc să fiu aici să-l opresc”, a menţionat ministrul Apărării.