Potrivit informațiilor prezentate de TVR, președintele Curții Constituționale (CCR) primește o indemnizație de peste 47.000 de lei. La această sumă se adaugă sporul de 25% pentru suprasolicitare neuropsihică, în valoare de aproximativ 11.769 de lei.
Judecătorii CCR primesc sporuri de mii de euro pentru suprasolicitare neuropsihică
Și în cazul judecătorilor CCR, indemnizațiile depășesc 45.000 de lei lunar. Sporul acordat acestora ajunge la aproximativ 11.315 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro în fiecare lună.
Acest beneficiu este acordat pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, fiind justificat prin nivelul ridicat de responsabilitate și stres asociat activității desfășurate în cadrul Curții Constituționale.
Subiectul sporurilor din sistemul public a fost comentat și de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a arătat că astfel de beneficii sunt răspândite în instituțiile statului.
Acesta a explicat că sporurile pot avea valori diferite, de la câteva sute de euro până la sume mult mai mari. Fechet a dat exemplul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, unde, în perioada în care conducea Ministerul Mediului, contractul colectiv de muncă includea nu mai puțin de 17 tipuri de sporuri.
Potrivit fostului ministru, nu toate sporurile erau încasate de aceeași persoană, însă în funcție de situație, un angajat putea beneficia de unul, două sau chiar nouă sporuri simultan.
„Astfel de sporuri, mai mici sau mai mari, de 2.000 de euro sau de 200 de euro pentru stres sau pentru alte motive există. La Romsilva, atunci când eram ministrul Mediului, în contractul colectiv de muncă existau nu mai puțin de 17 sporuri, 17 tipuri de sporuri. Evident că nu le lua o singură persoană, dar, în funcție de situație, o persoană putea să primească unul, două sau chiar nouă sporuri”, a declarat Mircea Fechet.
Mircea Fechet consideră că actualul sistem ar trebui înlocuit
Mircea Fechet consideră că actualul sistem este dificil de justificat și ar trebui înlocuit cu o structură salarială mai simplă, clară și transparentă. În opinia sa, salariile ar trebui stabilite direct în funcție de profesie și responsabilitate, fără a fi completate prin numeroase beneficii suplimentare.
„Ceea ce este absolut ridicol, pentru că suntem probabil singura țară din lume care, prin astfel de artificii, în loc să spună clar: ești medic, ai salariul acesta; ești profesor, ai salariul acesta; ești funcționar public, ai salariul acesta – devenim din ce în ce mai inventivi”, a mai spus Fechet.
Discuția privind sporurile acordate în sectorul public reapare periodic în spațiul public, mai ales în contextul dezbaterilor despre reforma salarizării și despre reducerea cheltuielilor bugetare. Tema rămâne una sensibilă, având în vedere impactul acestor plăți asupra bugetului de stat și nemulțumirile generate în rândul opiniei publice.
| Element cheie | Informație esențială | Context / Relevanță |
|---|---|---|
| Instituția vizată | Curtea Constituțională a României (CCR) | Instituție fundamentală a statului, responsabilă cu respectarea Constituției. |
| Subiectul știrii | Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică | Spor salarial acordat angajaților CCR, inclusiv judecătorilor. |
| Valoarea sporului | 25% din indemnizația lunară | În anumite cazuri depășește 2.000 de euro lunar. |
| Președintele CCR | Indemnizație de peste 47.000 lei | Spor estimat la aproximativ 11.769 lei lunar. |
| Judecător CCR | Indemnizație de peste 45.000 lei | Spor estimat la aproximativ 11.315 lei lunar. |
| Motivația oficială | Risc și suprasolicitare neuropsihică | Justificat prin nivelul ridicat de responsabilitate și stres al funcției. |
