Alexandru Rogobete subliniază că numărul acestor intervenții nu este ridicat, însă ele presupun condiții stricte de siguranță. Realizarea lor în spitalele de urgență ar permite accesul imediat la echipele și echipamentele de Anestezie și Terapie Intensivă. Astfel, dacă pacientul dezvoltă o complicație legată de anestezie, transferul în secția ATI s-ar face fără întârziere, într-un mediu pregătit pentru situații critice.
Alexandru Rogobete consideră că această abordare poate fi aplicată fără dificultăți majore
Ministrul amintește că modelul propus nu este nou în sistemul sanitar: numeroase proceduri realizate sub anestezie, precum colonoscopiile, gastroscopiile sau intervențiile chirurgicale minim invazive, se desfășoară deja în regim de spitalizare de zi, beneficiind de aceeași infrastructură de suport. Introducerea intervențiilor stomatologice în acest circuit ar reprezenta, în viziunea sa, o continuare firească a modului în care sunt organizate serviciile medicale moderne, dar ancorate în rigoarea și siguranța practicilor consacrate din spitalele publice.
Rogobete consideră că această abordare poate fi aplicată fără dificultăți majore, precizând că există deja unități medicale în care astfel de proceduri se desfășoară în condiții optime. Propunerea urmărește atât protejarea pacienților, cât și consolidarea unei structuri medicale care să răspundă adecvat situațiilor cu risc, folosind resursele existente în spitalele de urgență.
„De ce am spus acest lucru? Pentru că spitalele publice de urgenţă au infrastructură de Anestezie-Terapie Intensivă, o au deja. În cazul în care apare o complicaţie, o urgenţă asociată anesteziei generale, echipa de Terapie intensivă poate interveni imediat, iar pacientul poate fi mutat imediat în secţia ATI, unde există infrastructură adecvată pentru astfel de situaţii. Acest lucru nu este imposibil, sunt locuri unde se şi întâmplă”, a a declarat ministrul la Medika TV.
Ministrul respinge criticile privind presiunea asupra spitalelor
De asemenea, Rogobete a reacționat și la acuzațiile potrivit cărora vizitele și verificările făcute în spitale ar pune o presiune excesivă asupra personalului medical. El subliniază că unele dintre problemele cronice ale sistemului sanitar provin tocmai din lipsa controalelor consecvente și din neglijarea regulilor care ar trebui să asigure funcționarea corectă a unităților medicale.
Rogobete consideră că nerespectarea protocoalelor reprezintă un fenomen vechi, instalat în timp, iar această realitate îi devine evidentă aproape zilnic. În unele domenii lipsesc procedurile de lucru, iar altele au fost concepute cu întârziere și într-un climat de indiferență administrativă. Deși multe arii medicale beneficiază de norme clare și legislație bine stabilită, ele nu sunt aplicate complet, situație observată în repetate rânduri în ultimele luni.
„Nerespectarea protocoalelor este o boală veche a sistemului şi eu, în ultimele luni, mă lovesc de asta zilnic aproape. Pentru anumite componente nu avem protocoale sau de-abia acum le facem, cu întârziere şi cu oarecare nepăsare administrativă. De-a lungul anilor, însă, pentru multe componente există protocoale şi există normative şi legislaţie clară, dar, din păcate, ea nu este respectată în totalitate şi am văzut n exemple în acest gen în ultima perioadă”, a subliniat ministrul.
Protocoalele neaplicate amenință stabilitatea sistemului medical
Ministrul a reacționat ferm la reproșurile formulate din interiorul sistemului, potrivit cărora intensitatea controalelor ar crea tensiune inutilă în spitale. În viziunea sa, verificările sunt necesare tocmai pentru a corecta lipsa de atenție acumulată de-a lungul anilor, într-un context în care protocoalele au fost frecvent ignorate, necunoscute sau insuficient integrate în activitatea de zi cu zi.
Alexandru Rogobete avertizează că menținerea unei atitudini superficiale nu poate continua la nesfârșit. Respectarea procedurilor, a normelor și a legislației reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea oricărui sistem medical modern, iar România, susține el, trebuie să se alinieze cu rigurozitatea practicată în restul Europei dacă își dorește un sistem sanitar durabil.
„Am fost acuzat de anumite zone din sistem săptămâna trecută, în special, că fac prea multe controale şi că pun o presiune prea mare pe unităţile sanitare. Nu m-a impresionat această observaţie, dar spun clar că am ajuns aici tocmai pentru că ani la rând nimeni nu a verificat dacă aceste protocoale sunt respectate sau nu, dacă ele există sau nu, dacă oamenii de acolo ştiu de existenţa lor şi dacă sunt trainuiţi să le aplice sau nu. Or, această nepăsare, această cosmetizare că totul este minunat, că totul este perfect, că noi le ştim pe toate şi aşa mai departe, eu vă spun că, dacă nu ne revenim rapid, dacă nu înţelegem că protocoalele, normativele, legislaţia trebuie respectate, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene, sistemul nu o să mai reziste mult”, a conchis el.
