Speranța de viață a crescut, însă un nou studiu arată ce se întâmplă cu anii câștigați

Speranța de viață a populației mondiale a crescut semnificativ în ultimele decenii, însă anii suplimentari nu sunt întotdeauna asociați cu o stare de sănătate mai bună. Studiul global arată că oamenii trăiesc mai mult decât în trecut, dar o parte tot mai mare din această perioadă este petrecută cu boli, dizabilități sau alte probleme care afectează calitatea vieții.

Secretul unei vieți mai lungi ascunde o problemă ignorată

Speranța de viață la nivel global a ajuns la 73,8 ani, evoluție determinată de reducerea numărului de decese provocate de boli infecțioase, scăderea mortalității materne și infantile, precum și de progresele în prevenirea și tratarea bolilor cronice.

Cercetarea, publicată în The Lancet Public Health, a analizat date din 204 țări și teritorii și arată că ritmul de creștere a speranței de viață a depășit în multe zone îmbunătățirile privind speranța de viață sănătoasă. Autorii studiului susțin că sistemele medicale trebuie să acorde o atenție mai mare nu doar prelungirii vieții, ci și menținerii unei stări bune de sănătate pe parcursul anilor câștigați.

La nivel mondial, în anul 2023, oamenii au petrecut în medie 14,5% din viață în condiții de sănătate precară. Cercetătorii au observat că perioadele mai lungi de viață sunt asociate tot mai frecvent cu boli care nu duc direct la deces, dar care pot provoca dizabilități și limitări funcționale.

Diferențele dintre țări arată un decalaj tot mai vizibil

Țările cu cea mai mare speranță de viață au înregistrat și perioade mai lungi trăite cu probleme de sănătate. Datele sugerează că prelungirea vieții adulte poate însemna și extinderea perioadei în care oamenii trăiesc cu afecțiuni sau dizabilități, nu doar amânarea acestora până în ultimii ani.

În 2023, populația din cele mai bogate țări a petrecut 15,7% din viață în condiții de sănătate precară. În schimb, superregiunea Africii Subsahariene a avut cel mai mic decalaj de morbiditate, de 9 ani.

Olanda a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale proporției de viață petrecute cu probleme de sănătate, de la 13,2% în 1990 la 15,7% în 2023. Cele mai mari diferențe privind durata vieții afectate de boli și dizabilități au fost observate în Statele Unite, Australia și Canada.

La polul opus, locuitorii din Nauru, Insulele Solomon și Laos au avut cele mai mici diferențe de morbiditate, ceea ce indică un număr mai redus de ani petrecuți cu probleme de sănătate.

Bolile cronice și factorii de risc contribuie la creșterea perioadei cu dizabilități

Cercetătorii au stabilit că afecțiunile non-fatale au reprezentat 57,4% din decalajul global de morbiditate. Aceste probleme cresc perioada în care oamenii trăiesc cu limitări fizice sau cu o stare de sănătate redusă.

Printre principalele cauze identificate se află tulburările musculo-scheletice, inclusiv durerile lombare, afecțiunile mintale, bolile organelor de simț, precum pierderea auzului asociată înaintării în vârstă, și leziunile neintenționate. În statele cu venituri reduse, cercetătorii au identificat și alte cauze importante, precum deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate.

Studiul a evidențiat mai mulți factori de risc care influențează numărul anilor trăiți cu probleme de sănătate. Printre aceștia se numără indicele de masă corporală ridicat, malnutriția în copilărie și perioada maternă, consumul de tutun, nivelul crescut al glicemiei à jeun și poluarea aerului.

Consumul de droguri și consumul ridicat de alcool au fost incluși între principalii zece factori de risc doar în regiunea cu venituri ridicate, iar sexul neprotejat a fost identificat drept factor major în Africa Subsahariană.

Studiul indică necesitatea unor investiții în îmbătrânirea sănătoasă

Autorii cercetării susțin că rezultatele ridică întrebări privind modul în care sunt distribuite resursele între prevenție, tratament și dezvoltarea unor noi soluții medicale. Proporția vieții petrecute în condiții de sănătate precară a crescut constant din 1990, ceea ce indică importanța concentrării asupra îmbătrânirii sănătoase.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, îmbătrânirea sănătoasă presupune dezvoltarea și menținerea capacității funcționale care permite bunăstarea la vârste înaintate.

„Constatările noastre sugerează că viitoarele progrese în ceea ce privește sănătatea populației vor proveni nu doar din faptul că oamenii vor trăi mai mult, ci și din faptul că îi vor ajuta să trăiască mai sănătos”, a declarat autorul principal al studiului, Christopher Murray, director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington.

„Progresul în ceea ce privește îmbătrânirea sănătoasă ar trebui măsurat nu doar prin durata de viață, ci și prin durata de viață sănătoasă, cu investiții mai mari în prevenire, gestionarea bolilor pe termen lung și îngrijirea bolilor cronice pentru a reduce anii trăiți în condiții de sănătate precară”, a spus Murray.

Ce recomandă medicii pentru a trăi mai bine

Modelările economice menționate de cercetători indică faptul că îmbunătățirea sănătății populației prin reducerea problemelor asociate îmbătrânirii ar putea genera beneficii financiare mai mari decât creșterea speranței de viață prin eliminarea anumitor boli.

„Îmbunătățirea îmbătrânirii în condiții de sănătate va necesita o concentrare mai mare asupra condițiilor și factorilor de risc care determină anii trăiți cu dizabilități”, a declarat Catherine Bisignano, coautoare a studiului. „Abordarea acestor probleme mai devreme prin prevenție și o îngrijire pe termen lung mai bună ar putea avea impacturi sociale, asupra sistemului de sănătate și asupra economiei semnificative.”

Studiul recomandă investiții continue în prevenție, recuperare medicală, servicii de sănătate mintală și îngrijirea bolilor cronice, precum și extinderea accesului la tehnologii de asistență și modele integrate de îngrijire pe termen lung.