Specialiștii lui Trump rescriu piramida alimentară. Ce ar fi bine, respectiv interzis să mănânci și ce reguli s-ar putea aplica și în România

Noile ghiduri nutriționale lansate de Administrația Trump sub sloganul „Make America Healthy Again” promovează consumul de alimente reale, minim procesate, și restricționează mâncarea ultraprocesată, zaharurile adăugate și grăsimile nesănătoase. Specialiștii apreciază recomandările privind proteinele, lactatele și legumele, dar atrag atenția asupra unor aspecte controversate, precum eliminarea avertismentelor referitoare la consumul de carne roșie și lipsa limitelor clare pentru alcool, care au generat reacții mixte în rândul experților în nutriție.

Noile ghiduri nutriționale americane promovează „mâncarea adevărată” și pune restricții la alimentele procesate

Noile ghiduri nutriționale lansate la începutul acestui an de Administrația Trump, sub sloganul „Make America Healthy Again”, propun o alimentație axată pe consumul de alimente cât mai puțin procesate și condamnă produsele bogate în zaharuri adăugate.

Documentul, actualizat pentru perioada 2026–2030, a fost prezentat de Departamentul de Sănătate și cel al Agriculturii din Statele Unite (USDA) și este considerat de mulți specialiști o reinterpretare semnificativă a piramidei alimentare tradiționale, punând proteinele, lactatele și sursele vegetale de proteine pe primele locuri.

Secretarul american pentru Sănătate, Robert Kennedy Jr., cunoscut ca promotor al doctrinei MAHA, a propus prin aceste ghiduri o serie de schimbări majore în regimul alimentar al americanilor.

Specialistul în longevitate Sorin Cantor, care activează în cadrul Longevity Clinic, a explicat că mesajul central al noilor ghiduri este consumul de alimente reale – minim procesate – și punerea accentului pe proteine de calitate, lactate, legume și fructe, grăsimi sănătoase și cereale integrale, scrie Evenimentul Zilei.

El a subliniat că restricționarea severă a alimentelor ultraprocesate reprezintă cea mai importantă modificare, recomandând reducerea drastică a carbohidraților rafinați, zaharurilor adăugate, sodiului în exces, grăsimilor nesănătoase și aditivilor chimici. Cantor a precizat că ghidurile interzic complet zaharurile adăugate sau îndulcitorii necalorici în dieta copiilor sub patru ani.

Recomandări considerate benefice

Potrivit specialistului, printre elementele valoroase ale noilor ghiduri se numără recomandarea de a consuma alimente reale în cantități adaptate nevoilor individuale, cu prioritate pentru alimente bogate în nutrienți și preparate acasă.

De asemenea, este indicată evitarea alimentelor „foarte procesate”, a carbohidraților rafinați, a băuturilor îndulcite, precum sucurile carbogazoase, băuturile din fructe sau energizantele, și limitarea alimentelor și băuturilor care conțin arome artificiale, coloranți pe bază de petrol, conservanți și îndulcitori.

Cantor a menționat că majorarea aportului proteic zilnic, de la 0,8 g/kg corp la 1,2–1,6 g/kg, reprezintă o recomandare binevenită, cerută de specialiștii în nutriție, longevitate și wellbeing.

El a subliniat că necesarul proteic trebuie calculat raportat la „greutatea ideală” și adaptat individual, în funcție de sănătate, nivel de activitate fizică, vârstă și obiective personale.

„Creșterea aportului proteic zilnic recomandat aș trece-o, personal, tot la categoria recomandărilor benefice. Majorarea aportului proteic de la 0,8 g/kg până la 1,2-1,6 g/kg corp o consider corectă. Ținând cont de datele științifice pe care le avem, ea a fost cerută și așteptată de mulți specialiști din domeniul longevității, wellbeing-ului și nutriției.

Aș atenționa doar că, atunci când calculăm cantitatea totală de proteine, trebuie să ne raportăm la greutatea pe care ar trebui să o atingem – să zicem «greutatea ideală» –, și nu la cea pe care o avem. Şi evident că necesarul proteic trebuie adaptat pe specificul individual, în funcție de nivelul de sănătate, activitate fizică, vârstă și obiectiv”, spune Sorin Cantor.

Noile ghiduri conțin însă și controverse

Sorin Cantor a arătat că ghidurile au generat și reacții controversate. În primul rând, modul ambigu în care sunt tratate grăsimile saturate a stârnit discuții, deși s-a menținut restricția ca acestea să nu depășească 10% din totalul caloriilor zilnice.

De asemenea, dispariția avertismentelor privind consumul de carne roșie a fost criticată, mai ales în contextul studiilor care leagă carnea roșie, în special cea procesată, de riscul unor tipuri de cancer.

Sorin Cantor a explicat că diferențierea între carnea procesată și cea neprocesată, modul de preparare și cantitatea consumată sunt esențiale, iar respectarea recomandărilor ghidului privind aportul proteic și evitarea alimentelor procesate face dificilă depășirea limitelor recomandate de Societatea Americană de Cancer – maximum 500 g de carne roșie neprocesată pe săptămână, cu evitarea cărnii procesate.

O altă controversă vizează consumul de alcool. Ghidurile mențin recomandarea de a limita consumul, dar nu mai specifică cantități exacte, spre deosebire de edițiile anterioare care recomandau mai puțin de două unități pe zi la bărbați și o unitate pe zi la femei. Cantor a spus că această lipsă de limitare cantitativă clară a fost criticată de unele voci ca fiind insuficientă.

„Deși este menținută recomandarea de a consuma mai puțin alcool, nu mai apar totuși niște cantități specifice. Anterior aveam mai puțin de două unități pe zi la bărbați și o unitate pe zi la femei. Sunt unele voci care afirmă însă că este prea slabă recomandarea, fără existența unei limitări cantitative clare”, afirmă specialistul.

Citește aici întreaga analiză a lui Sorin Cantor, publicată de EVZ.ro.