S&P menține ratingul României, dar avertizează asupra riscurilor fiscale. Alexandru Nazare susține direcția reformelor

S&P Global Ratings confirmă ratingurile României ”BBB-/A-3”, vineri, menținând însă perspectiva negativă, într-un context marcat de riscuri fiscale și presiuni externe. Evaluarea vizează performanța economică și capacitatea autorităților de a continua consolidarea bugetară. Decizia vine pe fondul măsurilor deja implementate și al incertitudinilor generate de evoluțiile geopolitice și energetice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că decizia reflectă încrederea investitorilor în capacitatea autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și de a continua reformele fiscale.

Confirmarea ratingului de către S&P Global Ratings menține România în categoria recomandată investițiilor, dar subliniază riscurile fiscale

Decizia S&P Global Ratings de a menține ratingul suveran al României la nivelul ”BBB-/A-3” reflectă stabilitatea relativă a economiei, însă perspectiva negativă indică vulnerabilități persistente în ceea ce privește finanțele publice și expunerea la șocuri externe.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde de pe pieţele energetice globale, întrucât conturile fiscale şi poziţiile balanţei de plăţi aflate sub presiune lasă puţin spaţiu pentru a absorbi şocuri externe mai profunde sau prelungite”, arată agenţia S&P Global Ratings în raport.

Evaluarea include și scenarii de risc, în care ratingul ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă măsurile fiscale nu vor produce efectele așteptate sau dacă evoluțiile economice vor încetini consolidarea bugetară.

„Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creşterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu”, arată agenţia.

Consolidarea fiscală și presiunile economice definesc perspectivele pe termen mediu ale economiei României
Analiza S&P Global Ratings evidențiază faptul că măsurile de austeritate deja implementate au început să reducă deficitul bugetar, însă acestea au generat și efecte economice adverse, inclusiv stagnare și presiuni asupra consumului.

„În prezent, estimăm că economia României se va confrunta cu o aproape stagnare în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi preţurile mai mari la energie vor exercita presiune asupra consumului privat”, se arată în raport.

De asemenea, instituția prognozează o inflație medie de 7,25% în 2026 și o scădere treptată în anii următori, pe fondul prețurilor ridicate la energie și materii prime.

„Previziunea noastră este că presiunile mai mari asupra preţurilor la importuri vor menţine deficitul nominal de cont curent la un nivel ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale cauzate de consumul privat redus. Un factor atenuant este faptul că România are o poziţie energetică destul de autosuficientă. Dependenţa sa de importurile de energie, de 30%, se numără printre cele mai scăzute din UE”, arată specialiștii.

În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și fluxurile de capital străin sunt considerate factori esențiali pentru susținerea economiei și reducerea dezechilibrelor externe.

„Fluxurile record de fonduri UE, alături de investiţiile străine directe constante, vor finanţa majoritatea deficitului de cont curent al României, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027. Un flux neîntrerupt de fonduri UE stă la baza previziunilor noastre de creştere pe termen scurt şi mediu, întrucât investiţiile publice urmează să se accelereze în acest an şi în anul următor. Preconizăm că creşterea economică va reveni la 2,5% în perioada 2027-2029”, precizează agenția.

Riscurile politice și de implementare pot afecta traiectoria reformelor și stabilitatea guvernamentală

Raportul subliniază că implementarea reformelor fiscale și menținerea disciplinei bugetare depind în mod direct de stabilitatea politică și coeziunea coaliției de guvernare.

„Implementarea mai multor măsuri de reformă, precum şi agenda strictă de consolidare, vor pune la încercare coeziunea coaliţiei guvernamentale. Ne aşteptăm ca guvernul să gestioneze perioadele de tensiune, dar recunoaştem riscurile legate de implementarea măsurilor fiscale anunţate şi a agendei mai largi de reformă. Acestea se referă, de exemplu, la potenţiale izbucniri ale dezacordurilor controversate din cadrul coaliţiei, la creşterea nemulţumirii publice sau la oboseala crescândă faţă de consolidare, toate acestea putând perturba implementarea angajamentului guvernului faţă de consolidare”, arată analiștii.

Totodată, instituția atrage atenția asupra riscurilor juridice și administrative, inclusiv eficiența scăzută a colectării taxelor, evidențiată de cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană, estimat la 30%.

„În opinia noastră, acest acord de împărţire a puterii îmbunătăţeşte longevitatea guvernului, în ciuda faptului că acesta trebuie să pună în aplicare măsuri nepopulare. Acestea fiind spuse, ne aşteptăm ca coeziunea politică şi stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârşitul anului 2028”, consemnează agenția.

Pe termen lung, datoria publică este estimată să depășească 60% din PIB până în 2029, în timp ce costurile cu dobânzile vor continua să crească, ceea ce accentuează presiunea asupra bugetului.

Reacția ministrului Alexandru Nazare evidențiază încrederea în capacitatea de reformă a autorităților
Ministerul Finanțelor consideră că decizia S&P Global Ratings confirmă direcția corectă a politicilor economice și menține România în categoria recomandată investițiilor.

„Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiazã încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autoritãţilor de a continua consolidarea fiscalã şi de a menţine stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economicã pe termen mediu”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar este estimat să scadă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, în timp ce creșterea economică ar urma să revină treptat după perioada de stagnare.

În același timp, autoritățile recunosc existența riscurilor externe și interne, inclusiv volatilitatea piețelor energetice și presiunile inflaționiste, care pot influența evoluția economică în perioada următoare.