Reforma administrației, miza principală a ședinței de luni a PSD
Biroul Permanent Național al PSD se întrunește astăzi pentru a analiza, în principal, stadiul reformei administrației publice, proiect aflat în lucru la nivel guvernamental. Surse politice au confirmat că discuțiile din ultimele săptămâni nu au dus la un consens în interiorul coaliției de guvernare. Divergențele vizează, în special, dimensiunea reducerilor de personal și distribuția echitabilă a acestora între nivelul local și cel central.
Social-democrații insistă ca măsurile de reducere a cheltuielilor din administrația locală să fie corelate cu o reformă mai amplă, care să includă și structurile centrale. În opinia lor, este esențial ca impactul bugetar să fie echilibrat și să nu afecteze doar autoritățile din teritoriu.
În acest moment, în interiorul coaliției sunt analizate două variante de lucru. Prima prevede o reducere de 30% a numărului total de posturi din administrație, ceea ce s-ar traduce într-o scădere de aproximativ 20% a posturilor ocupate. A doua opțiune vizează diminuarea cheltuielilor totale cu 10%, inclusiv prin restructurarea unor funcții și tăieri de posturi.
Surse politice susțin pentru Gândul că Ilie Bolojan sprijină orice scenariu care ar duce la eliminarea a cel puțin 10.000 de posturi din administrația locală.
O nouă rundă de discuții în cadrul coaliției este programată pentru această săptămână, iar potrivit informațiilor obținute, reforma ar putea fi adoptată până la finalul anului, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026 sau, cel târziu, 1 februarie.
Alegerile pentru Capitală și congresul PSD, în așteptare
Pe lângă tema reformei administrative, social-democrații trebuie să clarifice și alte două aspecte majore: organizarea alegerilor pentru București și stabilirea datei congresului partidului.
Potrivit informațiilor obținute de Gândul, USR ar dori ca alegerile pentru Capitală să aibă loc în luna noiembrie. Cu toate acestea, PSD nu pare grăbit să fixeze o dată concretă, preferând o analiză mai amplă a contextului politic și administrativ.
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și unul dintre posibilii candidați ai partidului pentru Primăria Generală, a declarat recent că „decizia organizării alegerilor este exclusiv la latitudinea premierului, astfel încât, dacă premierul României hotărăşte că astăzi este oportun să emită ordonanţă, dânsul poate organiza alegeri”.
În privința congresului, PSD nu a stabilit încă un calendar oficial. Sorin Grindeanu conduce partidul în prezent ca președinte interimar, iar decizia privind congresul urmează să fie luată de Consiliul Politic Național.
„Sunt convins că în următoarele zile domnul preşedinte Sorin Grindeanu, preşedinte interimar, va anunţa momentul în care este congresul, după ce, în prealabil, ne vom consulta împreună în CPN”, a explicat Daniel Băluță.
Posibila retragere a lui Paul Stănescu și reconfigurarea echilibrului intern
În paralel cu temele de guvernare, în interiorul PSD se conturează o nouă dinamică de putere. Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, Paul Stănescu, actualul secretar general al partidului, ar lua în calcul o retragere strategică din funcție.
Această posibilă mișcare a generat deja două scenarii interne. Primul ar presupune menținerea influenței lui Stănescu prin numirea unui apropiat al acestuia, ceea ce ar putea semnala o alianță între echipa sa și tabăra Grindeanu.
Cel de-al doilea scenariu ar implica susținerea unui candidat fidel actualului lider interimar, ceea ce ar deschide o competiție internă pentru controlul aparatului de partid.
Poziția de secretar general are o importanță majoră în PSD, fiind responsabilă de gestionarea filialelor, coordonarea comunicării interne și distribuirea resurselor.
Conform statutului formațiunii, secretarul general „coordonează activitatea organizatorică la nivel central, asigură comunicarea internă cu organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti, a PSD Diaspora și a PSD Republica Moldova, precum şi cu instituţiile şi autorităţile publice centrale sau locale şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate”.
De asemenea, acesta „conduce activitatea de resurse umane și gestiunea carierei politice, în colaborare cu Departamentul Național al Resursei Umane și Departamentul de gestiune al carierei politice”. În consecință, funcția are o greutate comparabilă cu cea de președinte al partidului, fiind adesea considerată una dintre cele mai influente poziții din PSD.
Variantele discutate pentru succesiunea lui Stănescu
În interiorul formațiunii sunt vehiculate mai multe nume pentru a prelua poziția de secretar general. Printre acestea se numără Florin Barbu, actual ministru al Agriculturii, considerat un apropiat al lui Paul Stănescu. Cariera lui Barbu s-a dezvoltat sub îndrumarea acestuia, începând de la funcțiile de conducere din Primăria Slatina până la rolul de director general al ANIF.
O altă variantă discutată este Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt și lider al filialei PSD Olt. Oprescu este considerat un politician cu abilități de comunicare în teritoriu și o bună relație cu liderii județeni. Alegerea sa ar putea aduce o punte între centrul partidului și organizațiile locale.
În discuții apar și alte nume, precum Mihnea Costoiu, care a fost menționat în iulie ca posibil succesor, însă surse social-democrate susțin că acesta este „decuplat” de la realitățile interne ale partidului. O altă variantă este Marian Neacșu, vicepremier și fost secretar general al PSD, dar care nu ar avea un sprijin consistent din partea filialelor.
Mișcări și tensiuni în jurul echipei Grindeanu
În acest context, Sorin Grindeanu încearcă să construiască o majoritate internă solidă, care să-i asigure libertatea de a decide viitorul secretar general fără dependență de sprijinul lui Paul Stănescu. Surse din partid afirmă că actualul lider interimar poartă discuții cu mai mulți șefi de organizații județene pentru a obține un compromis care să echilibreze taberele.
Un semn al tensiunilor interne a fost înlăturarea fratelui lui Paul Stănescu de la conducerea ADR Oltenia, urmată de chemarea în Parlament a ministrului Florin Barbu pentru explicații la „Ora Guvernului”.
În eventualitatea unei restructurări a conducerii, surse din partid susțin că PSD ar putea trece de la două funcții de prim-vicepreședinte la patru, pentru a asigura o reprezentare mai largă a diferitelor grupări din partid. Această reorganizare ar urma să fie decisă în contextul congresului, odată cu alegerea noului președinte plin al partidului.
