Sorin Costreie explică propunerea ca absolvenţii de Medicină să profeseze în România
Sorin Costreie a precizat încă de la început că are o perspectivă diferită față de propunerea lansată de premier, subliniind că problema trebuie analizată și din perspectiva angajamentelor europene ale României. Consilierul prezidențial a recunoscut că domeniul medical presupune una dintre cele mai consistente investiții publice în formarea profesională, însă a avertizat că o eventuală obligativitate ar putea intra în conflict cu normele Uniunii Europene.
„În genere, aici am o viziune uşor diferită. Înţeleg de ce s-a vorbit de Medicină, pentru că acolo investiţea statului este, dacă nu cea mai mare, printre cele mai mari, pentru că vorbim de 6 ani de licenţă, 5 ani în genere de rezidenţiat, deci statul investeşte 11 ani în cineva care, după aceea, se poate duce în alt sistem şi acel alt sistem beneficiază de investiţia statului.
Deci acest mecanism pot să-l înţeleg. Pe de altă parte, noi, fiind în Europa, nu ştiu cum am putea reglementa, pentru că ştiţi, baza Uniunii Europene este libera circulaţie, inclusiv la nivelul forţei de muncă”, a declarat Sorin Costreie la Digi24.
Prin aceste argumente, Sorin Costreie a indicat că, deși raționamentul economic al inițiativei este de înțeles, cadrul legislativ european limitează posibilitatea impunerii unor restricții privind mobilitatea profesională.
Sorin Costreie cere reforme în sistemul de sănătate pentru a opri plecarea medicilor
În opinia lui Sorin Costreie, soluția nu constă într-o constrângere administrativă, ci într-o reformă reală a condițiilor de muncă din sistemul sanitar românesc. Consilierul prezidențial a susținut că exodul medicilor trebuie abordat prin măsuri care să facă profesia atractivă în România.
El a argumentat că simpla reglementare nu poate opri fenomenul migrației, care există și în alte state europene, însă în România capătă proporții îngrijorătoare.
„Haideţi să creăm condiţiile corespunzătoare şi aici vorbim de sistemul de sănătate, astfel încât să nu mai avem o astfel de hemoragie, adică să nu mai plece atât de mulţi specialişti. Ei oricum vor pleca. Adică eu ştiu că şi din Germania se duc doctori să se angajeze în Franţa şi aşa mai departe.
Bun, la noi datele arată îngrijorător. Dar simpla reglementare nu rezolvă problema. Haideţi să ne uităm la sistemurile sănătate şi în genere la alte sisteme pe care să le facem atractive, adică să ne punem problema de ce pleacă acei oameni, nu mai e doar problema de salarii”, a mai declarat Sorin Costreie.
Declarația indică o abordare orientată spre cauzele profunde ale migrației, nu doar spre efectele sale imediate.
Declarațiile premierului și reacțiile din sistemul medical
Propunerea care a declanșat dezbaterea a fost formulată recent de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei întâlniri cu primarii de comune, unde a susținut ideea introducerii unei obligații de a profesa în România pentru absolvenții de Medicină formați la buget.
„În ceea ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural, urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara asta şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Afirmațiile au generat reacții critice din partea unor reprezentanți ai sistemului medical. Dr. Tatiana Grecu, medic primar ATI la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, a invocat drepturile constituționale privind libera circulație și libertatea muncii, subliniind că măsura ar putea încălca aceste principii.
„Nu medicii au abandonat România, ci România îi abandonează de 35 de ani şi continuă să o facă”, a spus medicul.
De asemenea, Andrei Trifu, studentul care a obținut cel mai mare punctaj la Rezidențiat în 2025, respectiv 944 de puncte, a apreciat că propunerea reprezintă o soluție temporară și insuficientă, susținând necesitatea unor măsuri structurale care să vizeze infrastructura spitalelor și formarea echipelor multidisciplinare în zonele deficitare.
În același timp, fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader a oferit exemplul Academiei de Poliție, unde se încheie contracte de școlarizare ce prevăd obligația de a profesa în țară sau restituirea proporțională a cheltuielilor de formare. El a precizat că o eventuală măsură similară în cazul medicilor trebuie analizată din perspectiva compatibilității cu normele europene privind libera circulație și libertatea muncii.
