Sondaj în UE, inclusiv România. 1 din 5 persoane ar prefera dictatura. 1 din 4 ar accepta un lider capabil, care să le limiteze drepturile

Un sondaj publicat de Politico.eu arată o creștere a nemulțumirii față de democrație în Europa, unde unul din cinci cetățeni consideră dictatura acceptabilă în anumite situații. Cercetarea, realizată în cinci țări, relevă scăderea încrederii în partide și instituții, dar și menținerea unui sprijin majoritar pentru sistemul democratic. Rezultatele reflectă o criză de încredere care favorizează ascensiunea curentelor populiste și anti-establishment pe continent european actual și ridică semne serioase de întrebare.

Nemulțumirea față de funcționarea democrației crește în Europa. Sondaj în Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România

Un european din cinci consideră că, în anumite circumstanțe, dictatura ar putea fi preferabilă democrației, potrivit unui sondaj publicat de Politico.eu.

Cercetarea arată că un procent semnificativ din populația continentului manifestă atitudini antiparlamentare și nu percepe extrema dreaptă drept o amenințare majoră la adresa sistemului democratic.

Sondajul a fost realizat de institutul AboutPeople și comandat de think tank-ul Progressive Lab în cinci state: Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România.

Datele au fost colectate între 25 noiembrie și 16 decembrie și indică o nemulțumire generalizată față de modul în care funcționează democrația în practică, mai degrabă decât o respingere a principiilor democratice în sine.

Nivelul nemulțumirii variază semnificativ între țări. În Grecia, 76% dintre respondenți s-au declarat nemulțumiți de funcționarea democrației, în timp ce procentul a fost de 68% în Franța și 66% în România.

În Marea Britanie, proporția celor nemulțumiți a fost de 42%, iar în Suedia de 32%, ceea ce indică diferențe importante în percepția cetățenilor asupra performanței instituțiilor democratice.

Aceste rezultate apar într-un context în care sprijinul pentru partidele populiste și naționaliste este în creștere pe continent, iar formațiunile de extremă dreapta obțin rezultate tot mai bune în sondajele din mai multe state europene.

Profesorul de științe politice Dimitris Papadimitriou, de la Universitatea din Manchester, a explicat că diviziunile tradiționale dintre Europa de Vest, de Est și de Sud devin tot mai puțin relevante, pe măsură ce tendințele politice converg.

El a subliniat că inclusiv țări precum România, care au înregistrat creșteri economice rapide, nu prezintă un nivel mai ridicat de încredere în democrația liberală, în timp ce state bogate, precum Suedia, se confruntă cu presiuni asupra instituțiilor democratice și cu scăderea încrederii publice.

În opinia sa, Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie traversează o criză profundă de încredere, iar Grecia se află într-un echilibru fragil între scepticismul față de instituții și atașamentul față de idealurile democratice.

Sprijin pentru lideri autoritari: 1 din 5 respondenți consideră că dictatura ar putea fi preferabilă în anumite situații

Sondajul arată că 22% dintre respondenți consideră că dictatura ar putea fi preferabilă în anumite situații. De asemenea, 26% au afirmat că nu ar avea obiecții dacă un lider considerat capabil și eficient ar limita drepturile democratice și nu ar răspunde în fața cetățenilor pentru acțiunile sale.

Cu toate acestea, opoziția față de regimurile autoritare rămâne dominantă. Aproximativ 69% dintre participanți au respins ideea unui astfel de sistem, ceea ce indică faptul că, în ciuda nemulțumirilor, majoritatea europenilor continuă să susțină principiile democratice.

Profesorul asistent George Siakas, de la Universitatea Democritus din Tracia, a explicat că rezultatele nu reflectă o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire față de modul în care aceasta funcționează.

El a subliniat că există o componentă puternică anti-elite și anti-establishment în percepțiile cetățenilor.

Încrederea în instituții și distanțarea tot mai mare față de partidele politice

În ceea ce privește nivelul de încredere în instituții, Uniunea Europeană a obținut cel mai ridicat scor, cu 43%, depășind mass-media, care a înregistrat 27%, și partidele politice, cu 24%.

În același timp, o treime dintre respondenți nu consideră că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.

Sondajul relevă și o distanțare tot mai mare față de partidele politice.

În Grecia, 55% dintre respondenți au declarat că nu se simt apropiați de partidul pe care l-au votat, urmați de 53% în România, 47% în Marea Britanie, 43% în Franța și 32% în Suedia.