Sondaj IMAS. Moldovenii nu vor Unirea cu România. 52% ar vota împotriva unirii la referendum
SURSA FOTO: Dreamstime - Republica Moldova, România
Un sondaj realizat în Republica Moldova în perioada 4 – 23 februarie indică faptul că 65% dintre respondenți nu și-au modificat poziția față de unirea cu România după ce președinta Maia Sandu a afirmat că ar vota „DA” la un eventual referendum pe această temă. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 1.113 persoane adulte, în 84 de localități, exclusiv Transnistria. Datele relevă și percepții împărțite privind impactul declarației asupra imaginii șefei statului și asupra respectării Constituției.
Sondajul IMAS: 65% din cei chestionați nu își doresc unirea cu România, 46% vorbesc despre încălcarea Constituției
Sondajul evidențiază că pozițiile privind unirea Republicii Moldova cu România au rămas în mare parte stabile, în pofida declarației publice făcute de Maia Sandu. La întrebarea dacă și-au schimbat opinia după această afirmație, 65% dintre cei chestionați au răspuns că nu și-au modificat punctul de vedere. În schimb, 17% au declarat că poziția lor a devenit mai nefavorabilă, iar 15% spun că au o opinie mai favorabilă față de unire.
Gradul de informare asupra subiectului este ridicat. La întrebarea: ”Până la momentul acestei discuţii, dvs. aţi auzit despre declaraţia Maiei Sandu potrivit căreia ar vota „DA” la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România?”, 78% dintre respondenți au răspuns afirmativ, în timp ce 28% au declarat că nu au auzit despre această declarație.
Percepțiile asupra naturii declarației sunt diverse. 34% consideră că a fost vorba despre o opinie personală a Maiei Sandu, 26% o cataloghează drept o greșeală, 13% o văd ca pe un semnal politic intenționat, iar 11% o definesc drept o exprimare a unei opinii politice într-un cadru democratic.
În plus, 18,6% dintre respondenți cred că a fost o strategie menită să distragă atenția de la lipsa progresului pe direcția integrării pro-europene, 17,3% spun că președinta și-a exprimat sincer convingerile personale, 16,7% o consideră o comunicare neinspirată, 15% afirmă că a fost menționată ca soluție în contextul unui posibil avans al Rusiei spre Moldova, iar 10,7% cred că scopul a fost generarea unei dezbateri publice. 20% nu știu sau nu au oferit un răspuns.
În plan emoțional, 19,7% dintre participanți afirmă că declarația le-a provocat speranță, 17% spun că au simțit îngrijorare, iar 16% vorbesc despre nemulțumire. În ceea ce privește imaginea președintei, 55% declară că opinia lor nu s-a schimbat, 28% spun că și-au modificat percepția în sens negativ, iar 14% în sens pozitiv. Totodată, 33% consideră că declarația o afectează pe Maia Sandu, iar 21% cred că o ajută.

Pe componenta constituțională, 46% dintre respondenți apreciază că prin această declarație Maia Sandu a încălcat prevederile Constituției, 37% consideră că nu există o încălcare, iar 17% nu știu sau nu răspund. În același timp, 44% cred că este inacceptabil ca un președinte să susțină public idei considerate contrare statalității Republicii Moldova, în timp ce 37% consideră că declarația reprezintă o exprimare permisă de cadrul democratic și constituțional.
Referitor la posibile reacții instituționale, 27% dintre respondenți se declară în favoarea inițierii procedurilor de demitere prin referendum, 24% susțin protejarea dreptului președintelui de a-și exprima opiniile politice, 24% consideră necesară solicitarea unei clarificări din partea Curții Constituționale, 9% apreciază că este legitim ca politicienii să critice public declarația, iar 7% susțin adoptarea unei declarații oficiale de dezaprobare în Parlament. În plus, 60% nu sunt de acord ca principalele funcții în stat să fie deținute de persoane cu dublă cetățenie, în timp ce 35% se declară de acord cu această situație.

Sondajul indică 52% vot împotriva unirii și peste 50% împotriva aderării la NATO la un eventual referendum
Datele sondajului conturează și opțiunile electorale ale cetățenilor în cazul unor referendumuri privind direcția strategică a țării. Întrebarea adresată a fost: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la … Dvs. aţi vota pentru sau contra?”, temele fiind aderarea la Uniunea Europeană, unirea cu România și aderarea la NATO.

În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, 44% dintre respondenți ar vota „pentru”, iar 35% „împotrivă”, restul fiind nehotărâți sau fără răspuns. În cazul unirii cu România, 30% ar vota în favoare, în timp ce 52% s-ar pronunța împotrivă, ceea ce confirmă o majoritate clară contra acestei opțiuni.
În privința aderării la NATO, peste 50% dintre cei chestionați ar vota împotrivă, potrivit datelor incluse în sondaj. Cercetarea a fost realizată la comanda Independent News, prin interviuri față în față, desfășurate în limbile română și rusă, de 37 de operatori din rețeaua IMAS. Marja maximă de eroare este de ±3%.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




