SONDAJ: 44% dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România. Cum ar vota moldovenii din Diaspora

Un sondaj realizat de compania Ates Research, pe 1.078 de cetățeni ai Republicii Moldova și moldoveni din Diaspora, ne arată că 44% dintre respondenții din țară și 60,8% din Diaspora ar vota pentru unirea cu România.

44% dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România, iar 60,8% dintre moldovenii din Diaspora susțin această opțiune

Potrivit unui sondaj realizat de compania de cercetări sociologice Ates Research, la întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ați vota pentru sau contra?”, 44% dintre respondenții din Republica Moldova au răspuns „DA”, în timp ce 39,2% au spus „NU”. Alți 9,4% au afirmat că nu ar participa, 6,7% au răspuns că nu știu sau nu s-au decis, iar 0,8% nu au oferit un răspuns. În rândul moldovenilor din diaspora, 60,8% ar vota „DA”, 24,3% „NU”, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis, iar 1,1% nu au răspuns.

În eșantionul din Republica Moldova, care a inclus 1.078 de persoane din 320 de localități, 37% dintre respondenți consideră că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, în timp ce 33% cred că ar aduce mai multe dezavantaje. În diaspora, dintre cei 235 de intervievați, 52,1% susțin că unirea ar aduce beneficii. Sondajul în străinătate a fost realizat în 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025, potrivit Radio Moldova.

Printre principalele avantaje ale unirii, respondenții au menționat beneficii economice, cum ar fi pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei. Cel mai frecvent dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, cu un procent similar în Republica Moldova și în diaspora, urmat de posibile tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.

În ceea ce privește perioada în care ar putea fi realizată unirea, cei mai mulți respondenți care susțin această opțiune cred că acest lucru ar putea avea loc în următorii 2–4 ani.

Identitatea națională românească crește în Republica Moldova și Diaspora

Cercetarea evidențiază o creștere a identității naționale românești, reflectată în rândul celor care se declară etnici români, vorbitori de limba română și consideră că românii și moldovenii fac parte din același popor. În eșantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au identificat ca etnici români, iar aproape 65% ca etnici moldoveni. În diaspora, proporția celor care se declară români este dublă, ajungând la circa 32%.

În ceea ce privește limba vorbită, 44,2% dintre respondenții din Republica Moldova au menționat româna, iar 40% limba moldovenească. Spre deosebire de datele recensământului, limba română ocupă acum primul loc ca limbă vorbită, iar în diaspora proporția celor care vorbesc româna este mult mai mare, aproximativ 72%.

Potrivit concluziilor sondajului, contrar tezelor dominante din discursul public, există o pluralitate a susținătorilor unirii în Republica Moldova și o majoritate absolută în rândul cetățenilor moldoveni din diaspora. Aceasta din urmă este considerabil mai pro-română, pro-unionistă și mai bine informată, iar o campanie de informare simplă ar putea crește susținerea unirii cu aproximativ 14 procente.

Studiul arată o sporire a identității naționale românești comparativ cu datele oficiale ale Recensământului din 2024. Totuși, motivația economică domină în rândul susținătorilor unirii, fiind mai importantă decât cea identitară. Susținerea unirii este majoritară printre alegătorii PAS, cu 80%, și printre cetățenii cu viziuni pro-europene, cu 66%, în timp ce doar 15% dintre minoritățile etnice ar vota „Da”. În cazul unui referendum pentru unire, opțiunea „Da” ar câștiga cu 55–58%, potrivit cercetării sociologice.

Metodologie

Sondajul a fost realizat în perioada 12–23 martie 2026, pe un eșantion de 1.078 de respondenți, cetățeni ai Republicii Moldova cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc pe teritoriul țării.

Datele au fost colectate prin mai multe metode: telefonic, reprezentând 82% din totalul răspunsurilor (884), față-în-față, cu 16% din răspunsuri (169), și online, cu 2% din răspunsuri (24). Eroarea de eșantionare este de ±3,0%, la un nivel de încredere de 95% și o proporție adevărată estimată de 50%.

Cercetarea s-a desfășurat în 320 de localități, atât urbane, cât și rurale, iar chestionarele au fost completate preponderent în limba română, reprezentând 85,8% din total, și în limba rusă, cu 14,2% din chestionare. În procesul de colectare a datelor au fost implicați 48 de operatori de interviu.