Românii care pot încasa două pensii. Trebuie să depună cerere la Casa de Pensii
SURSA FOTO: Dreamstime/ajutor, ajutor de la stat, pensionari
Românii care au lucrat în Italia și se întorc în țară trebuie să urmeze pași clari pentru a-și încasă pensia. Închiderea rezidenței italiene, notificarea autorităților și depunerea dosarului în România sunt esențiale, iar, în anumite situații, beneficiarii pot primi două pensii simultan, inclusiv pensia comunitară din Italia.
Cum își pot primi pensia românii care au lucrat în Italia și se întorc în România
Românii care au muncit în Italia și aleg să revină acasă se confruntă cu o serie de proceduri esențiale pentru a-și primi pensia. Respectarea acestor pași este vitală pentru a nu pierde drepturile de pensie și pentru a putea beneficia, în anumite cazuri, de două pensii simultan.
Primul pas pentru românii care se întorc din Italia este depunerea cererii de pensie la casa de pensii din România, în funcție de domiciliu. Este obligatoriu să închidă rezidența în Italia, notificând primăria și Institutul Național de Statistică (INS). Această procedură asigură transmiterea corectă a certificatelor de viață și a corespondenței oficiale către România.
Românii care dețin și cetățenia italiană trebuie să se înscrie în registrul AIRE (Registrul de stare civilă al Italienilor Rezidenți în Străinătate). Această notificare este esențială pentru ca autoritățile italiene să știe exact unde locuiește persoana și să trimită documentele corespunzător.
Cum se cere pensia comunitară?
Diferențele de vârstă de pensionare dintre România și Italia pot duce la situații speciale. Pensia comunitară permite cumularea perioadelor de cotizare din ambele țări. Dosarul pentru pensia comunitară se depune la casa de pensie din România și implică schimb de informații cu INS.
Românii care au lucrat atât în România, cât și în Italia pot primi două pensii distincte: una din România, calculată pentru stagiul de cotizare aici, și una comunitară din Italia, pentru perioadele lucrate în Italia.
„Ea întotdeauna va avea două pensii: una din România pentru stagiul lucrat în România și o a doua din Italia la vârsta de 67 de ani. De data asta, pensia este comunitară, pentru că având cei 13-14 ani, nu ajunge la 20 cât cere Italia. Atunci ea va cere pensie comunitară ca să i se adune șapte ani din România, deci din acea decizie, se adună figurativ, pentru că România deja i-a plătit pensia. Astfel încât, la 67 de ani, poată cere pensie comunitară Italia”, a subliniat consultantul.
Rezidența este un criteriu-cheie. Persoanele care păstrează rezidența în Italia pot beneficia de pensia minimă italiană de aproximativ 600 de euro. Cei care și-au închis rezidența și s-au mutat în România vor primi doar contribuțiile efectiv realizate în Italia, fără suplimentul minim.

Cine are dreptul la pensia minimă?
Pentru a beneficia de pensia minimă, românii din Italia trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere privind rezidența. Aceasta stabilește dacă pensia minimă italiană se aplică sau dacă se calculează doar contribuțiile individuale. În România, pensia minimă se acordă separat, conform perioadei lucrate în țară.
„Românii din Italia, în momentul în care primesc decizia de pensionare, primesc și o declarație pe propria răspundere, de transfer. Nu este de transfer al pensiei. Este o declarație pentru faptul că ei au rezidență în alt stat și nu în România. Prin acea declarație, statul consideră că tu ieși pe teritoriul Italiei pentru că, bineînțeles, lucrezi sau, mă rog, ai o activitate, și atunci nu beneficiezi de pensia minimă de 1.281 de rom. Beneficiezi de contribuțiile pe care le-a vărsat, angajatorul tău. Deci exact cât ai lucrat. Nu mai mult, nu mai puțin”, a explicat specialistul.
Ce trebuie să faci pentru a nu pierde pensia:
- Închiderea rezidenței în Italia și notificarea primăriei și INS.
- Înscrierea în registrul AIRE, dacă există cetățenie italiană.
- Depunerea cererii de pensie la casa de pensie din România.
- Solicitarea pensiei comunitare pentru perioadele lucrate în Italia.
- Verificarea și actualizarea informațiilor de rezidență pentru a putea beneficia de drepturile corecte.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





