Șomajul rămâne ridicat în România. INS: Peste jumătate de milion de persoane nu au un loc de muncă, iar tinerii sunt cei mai afectați

Rata șomajului în formă ajustată sezonier s-a menținut la 6,1% în luna aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Numărul persoanelor fără loc de muncă rămâne la un nivel ridicat, iar cea mai mare problemă continuă să fie șomajul în rândul tinerilor, unde procentul depășește 28%.

INS: Rata șomajului a rămas la 6,1% în aprilie

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că piața muncii din România nu a înregistrat schimbări importante în luna aprilie 2026.

Potrivit estimărilor oficiale, rata șomajului BIM ajustată sezonier s-a situat la 6,1%, același nivel înregistrat și în luna precedentă.

Indicatorul confirmă faptul că piața forței de muncă traversează o perioadă de stagnare, în care numărul persoanelor fără loc de muncă rămâne ridicat, iar ritmul angajărilor nu reușește să reducă semnificativ dezechilibrele existente.

Conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM), sunt considerate șomere persoanele cu vârste între 15 și 74 de ani care nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă activitatea și caută activ un job.

Peste 500.000 de români sunt fără loc de muncă

Estimările INS indică faptul că numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani se menține la peste jumătate de milion de persoane.

Nivelul este apropiat de cel raportat în lunile precedente și arată că România continuă să se confrunte cu dificultăți în absorbția unei părți importante a populației active pe piața muncii.

Pentru categoria de vârstă 25-74 de ani, rata șomajului este considerabil mai redusă, situându-se în jurul valorii de 4,6%. Cu toate acestea, această categorie reprezintă peste 70% din totalul șomerilor, ceea ce arată că fenomenul nu mai afectează exclusiv tinerii sau persoanele aflate la început de carieră.

Specialiștii din piața muncii atrag atenția că una dintre problemele majore rămâne nepotrivirea dintre competențele disponibile și cerințele angajatorilor, în condițiile în care numeroase companii au devenit mai prudente în privința recrutărilor.

Tinerii continuă să fie categoria cea mai vulnerabilă

Cel mai îngrijorător indicator rămâne șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani.

Potrivit datelor statistice, rata șomajului pentru această categorie depășește 28%, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.

Situația reflectă dificultățile întâmpinate de absolvenți și de persoanele aflate la începutul vieții profesionale în găsirea unui loc de muncă stabil.

Experții spun că fenomenul este influențat de mai mulți factori, printre care lipsa experienței profesionale, pregătirea insuficient adaptată cerințelor pieței și reducerea ritmului de recrutare în anumite domenii economice.

În același timp, diferențele dintre mediul urban și cel rural continuă să fie importante. În zonele rurale, accesul la locuri de muncă este mai redus, iar rata șomajului este semnificativ mai mare decât în marile centre urbane.

Diferențe între femei și bărbați pe piața muncii

Datele statistice arată și existența unor diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește șomajul.

În ultimele luni, rata șomajului în rândul femeilor a fost ușor mai ridicată decât cea înregistrată în cazul bărbaților, semn că anumite sectoare economice în care femeile sunt majoritare resimt mai puternic încetinirea angajărilor.

Deși diferențele nu sunt foarte mari, ele rămân constante și indică vulnerabilități structurale ale pieței muncii din România.

România rămâne peste media europeană

Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se situează ușor peste media comunitară în ceea ce privește șomajul.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata șomajului în Uniunea Europeană se situează în jurul valorii de 6%, iar în zona euro la aproximativ 6,2%. România a raportat un nivel de 6,1%, apropiat de media europeană, însă cu probleme mai accentuate în rândul tinerilor și al persoanelor cu nivel redus de calificare.

La nivel european, cele mai mici rate ale șomajului sunt înregistrate în state precum Cehia, Polonia sau Bulgaria, în timp ce la polul opus se află țări precum Spania și Finlanda.

Ce arată perspectivele pentru următoarele luni

Evoluția șomajului în perioada următoare va depinde în mare măsură de ritmul de creștere economică, de investițiile realizate de companii și de capacitatea pieței de a crea noi locuri de muncă.

Analiștii avertizează că firmele au devenit mai prudente în ceea ce privește extinderea echipelor, în contextul costurilor ridicate și al incertitudinilor economice.

În aceste condiții, reducerea semnificativă a șomajului ar putea fi dificilă în următoarele luni, în special pentru tineri și pentru persoanele cu nivel redus de calificare, categorii care continuă să fie cele mai expuse riscului de excludere de pe piața muncii.