Ce impact ar putea avea măsurile din pachetul de relansare economică? Analiza lui Adrian Codirlaşu
Măsurile de relansare economică prezentate joi de către Guvern, precum bonificaţiile la plata anticipată a impozitelor, facilităţile pentru microîntreprinderi sau amortizarea accelerată, pot influenţa pozitiv investiţiile, însă corecţia deficitului bugetar ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice, a declarat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.
El a explicat pentru Agerpres că bonificaţiile la plata anticipată a impozitelor încurajează plata mai rapidă a impozitelor, ceea ce aduce venituri mai rapide la bugetul de stat, fiind o măsură deja utilizată în trecut.
Adrian Codirlaşu a precizat că facilităţile acordate microîntreprinderilor și supra-amortizarea accelerată sprijină dezvoltarea companiilor, în special în domeniul tehnologiei, prin posibilitatea de a amortiza rapid investiţiile.
De asemenea, președintele CFA România a menționat că creditele fiscale pentru cercetare și dezvoltare, precum și schemele de ajutor de stat cu garanţii, pot stimula investiţiile.
Pentru a reduce deficitul bugetar, trebuie să se lase mai mulţi bani sectorului privat și nu să se apeleze la taxe sau inflaţie, care ar diminua puterea de cumpărare și ar putea conduce la stagflaţie, mai spune Adrian Codirlaşu.
„Mă uit la măsuri. Sunt bonificaţii la plata anticipată a impozitelor. Acestea s-au mai practicat şi în trecut şi da, încurajează plata mai rapidă a impozitelor şi implicit pentru Guvern înseamnă că vin mai repede banii la bugetul de stat.
Mai sunt anumite facilităţi pentru microîntreprinderi. Mă mai uitam la supra-amortizarea accelerată, care iarăşi e favorabilă, mai ales în industriile care sunt în domeniul tehnologiei, amortizarea trebuie realizată rapid şi astfel ajută dezvoltarea acelor companii, posibilitatea de a amortiza rapid investiţiile.
Credit fiscal pentru cercetare şi dezvoltare. Da, cumva să încurajeze această activitate. Scheme de ajutor de stat, cum ar fi cu garanţii. Unele dintre ele, da, pot avea impact şi pot încuraja investiţiile. Cumva trebuie să ne gândim cum să lăsăm mai mulţi bani sectorului privat, nu să îi luăm prin taxe.
Şi, practic, să reducem deficitul bugetar, prin reducerea cheltuielilor, nu prin taxare şi prin inflaţie. Că aceste măsuri reduc puterea de cumpărare şi ne pun într-o situaţie de stagflaţie”, a spus Adrian Codirlaşu pentru sursa citată.
Situația consumului în România: Trebuie să reducem deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin noi majorări de taxe
Adrian Codirlaşu a atras atenţia că România nu a mai fost într-o astfel de situaţie în ultimii 10 ani, cu consumul în scădere timp de cinci luni consecutive, între august și decembrie.
El a explicat că această evoluţie este rezultatul scăderii puterii de cumpărare, determinată de inflaţie și creșterea fiscalităţii.
Potrivit acestuia, inflaţia actuală are la bază deficitul bugetar și politica fiscală, iar reducerea acesteia ar trebui realizată prin politici fiscale care să diminueze cheltuielile publice, nu prin majorarea taxelor care afectează consumatorii.
Adrian Codirlaşu a insistat că reducerea cheltuielilor publice este calea principală pentru diminuarea deficitului bugetar și menţinerea stabilităţii economice.
„N-am avut această situaţie, consumul scăzând, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, 5 luni la rând consumul a fost pe minus. N-am mai avut o asemenea situaţie în ultimii 10 ani.
Şi această evoluţie este ca urmare a scăderii puterii de cumpărare, scădere cauzată de inflaţie şi creşterea de fiscalitate. Însă inflaţia actuală e cauzată de deficitul bugetar şi politica fiscală.
Prin urmare, dacă vrem să reducem inflaţia, soluţiile sunt fiscale, şi anume să nu reducem în continuare puterea de cumpărare a consumatorilor, ci să o reducem prin reducerea cheltuielilor.
Prin reducerea cheltuielilor publice trebuie să reducem deficitul bugetar. Nu în continuare prin majorare de taxe”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.
