Soferii din România, monitorizați cu peste 10.000 de camere. A fost introdus un sistem național de supraveghere rutieră

România a implementat un sistem național de supraveghere rutieră care a intrat în funcțiune pe DN1, pe autostrăzi și pe principalele bulevarde din București, precum Iuliu Maniu, Regina Elisabeta, Gheorghe Magheru, Unirii, Aviatorilor și I.C. Brătianu.

Începând de vineri, ora 14:00, sistemul se va extinde pe toate drumurile expres (DEx12, DEx16, DEx4, DEx5A, DEx6) și pe drumurile naționale DN2, DN3, DN4, DN5, DN6, DN7, completând astfel rețeaua de monitorizare la nivel național.

Proiectul permite și control fiscal

Proiectul face parte din Supravegherea Inteligentă a Traficului Rutier, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Centrul de Informatică Rutieră. Camerele sunt interconectate într-o bază de date unică gestionată de Direcția Rutieră, cu capabilități precum identificarea automată a numerelor de înmatriculare (ANPR), verificarea RCA, ITP și rovinietei în timp real, detectarea vitezei instantanee și medii între puncte și semnalarea vehiculelor suspecte sau căutate în dosare penale. Sistemul este compatibil și cu platforma ETRAFFIC, care colectează date privind fluxurile de trafic, optimizează semaforizarea și identifică congestiile.

Conform Ministerului Transporturilor, scopul principal ar fi reducerea accidentelor rutiere și creșterea disciplinei în trafic. Surse din sistem afirmă însă că proiectul permite și control fiscal, deoarece datele din trafic pot fi corelate cu cele din sistemele RO e-Transport și RO e-Factura. De exemplu, un camion care apare pe camere fără înregistrare în e-Transport poate fi semnalat automat inspectorilor ANAF.

Rețeaua numără peste 10.000 de camere fixe și mobile

Rețeaua numără peste 10.000 de camere fixe și mobile, iar datele sunt centralizate în 24 de centre regionale de comandă, echipate cu sisteme AI capabile să recunoască depășiri ilegale, treceri pe roșu, opriri neregulamentare, folosirea benzii de urgență, lipsa centurii de siguranță sau utilizarea telefonului la volan. Rezultatele sunt transmise automat polițiștilor rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană.

Un aspect mai puțin discutat este testarea tehnologiei de recunoaștere facială în centrul Bucureștiului, pe Magheru, Aviatorilor și Unirii. Oficial, autoritățile neagă utilizarea acestei funcții, dar sistemul achiziționat are această opțiune integrată, care poate fi activată în funcție de cadrul legal și de voința politică.

Reacțiile șoferilor sunt împărțite

Reacțiile șoferilor sunt împărțite. Unii apreciază măsura ca pe o garanție a siguranței rutiere, mai ales pe tronsoane periculoase, în timp ce alții o văd ca pe un pas spre supravegherea totală a cetățeanului, fără garanții clare privind protecția datelor personale.

Următoarea etapă, planificată pentru primăvara 2026, presupune activarea sistemului de sancționare automată, fără prezența polițistului. De asemenea, guvernul analizează introducerea unui sistem de taxare inteligentă a drumurilor, bazat pe distanța parcursă efectiv, similar cu modelele din Austria și Germania.