Ion Sterian afirmă că producția internă și depozitele acoperă consumul actual al României
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat că aprovizionarea cu gaze naturale a României nu este afectată de escaladarea tensiunilor internaționale sau de blocajele din Orientul Mijlociu.
El a explicat că nivelul consumului a scăzut în ultimele zile, odată cu încălzirea vremii, ajungând la aproximativ 39–40 de milioane de metri cubi pe zi.
Potrivit acestuia, aceste consumuri sunt acoperite integral din producția internă și din gazele extrase din depozitele de înmagazinare.
Ion Sterian a subliniat că această situație demonstrează importanța facilităților de înmagazinare a gazelor naturale. Acestea permit României să își asigure consumul chiar și în condițiile unor tensiuni geopolitice sau ale unor evoluții imprevizibile pe piețele internaționale de energie.
„Nu sunt probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale a României. În primul rând, consumurile s-au redus sub 40 de milioane de metri cubi pe zi, 39 – 40 de milioane de metri cubi pe zi, odată cu încălzirea vremii, și sunt acoperite din producția internă și din înmagazinare, ceea ce demonstrează importanța înmagazinării gazelor și a facilităților de înmagazinare a gazelor, care permit ca România să își asigure consumurile de gaze indiferent de ce se întâmplă, la nivel global și geopolitic”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, pentru Mediafax.
Depozitele de gaze mai conțin aproximativ o treime din capacitatea totală
Directorul Transgaz a precizat că România mai are în depozite aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale. Această cantitate reprezintă aproximativ 33% din capacitatea totală de depozitare a țării. El a explicat că sezonul de extracție din depozite se încheie oficial la data de 31 martie.
Ion Sterian a afirmat că, chiar dacă temperaturile nu ar fi crescut în această perioadă, România ar fi avut suficiente resurse pentru a trece cu bine de sezonul rece.
În zilele cu temperaturi foarte scăzute, extracțiile din depozite ajungeau la aproximativ 25–30 de milioane de metri cubi pe zi. În prezent, nivelul extracțiilor este mai redus. Pentru ziua următoare, cantitatea estimată a fi extrasă din depozite este de aproximativ 17,5 milioane de metri cubi.
Directorul Transgaz a arătat că iarna care se apropie de final a fost una normală din punctul de vedere al temperaturilor, comparabilă cu cele din urmă cu cinci până la șapte ani.
„Chiar dacă nu se încălzea, făceam față. Dacă extracțiile erau de 25-30 de milioane de metri cubi pe zi în zilele cu ger, acum, pentru mâine, extrasul din înmagazinare este de 17,5 milioane de metri cubi. Mai avem circa un miliard de metri cubi de gaze înmagazinate, ceea ce echivalează cu circa 33% din capacitatea totală de depozitare a României, ceea ce este foarte bine. Mai avem mai puțin de o lună până la 1 aprilie, și altele vor fi cantitățile extrase spre sfârșitul lunii, când ne apropiem de a doua lună de primăvară. Și am avut o iarnă normală din punctul de vedere al temperaturilor, similară cu cele de acum cinci, șase, șapte ani”, a precizat șeful Transgaz.
România este unul dintre cei mai importanți producători de gaze din Uniunea Europeană
Ion Sterian a mai subliniat că România este în prezent cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, producția României reprezintă aproximativ 35% din totalul producției de gaze din Uniunea Europeană.
Directorul Transgaz a explicat că această poziție ar putea deveni și mai solidă în anii următori. El a arătat că producția internă de gaze ar urma să crească semnificativ odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.
Proiectul reprezintă o investiție estimată la aproximativ patru miliarde de euro. Partenerii concesiunii sunt compania OMV Petrom, care este și operatorul proiectului, și compania Romgaz.
Potrivit estimărilor actuale, producția de gaze din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep ar urma să înceapă în cursul anului 2027. La atingerea capacității maxime de producție, acest proiect ar putea duce la dublarea producției interne de gaze naturale a României.
Tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical continuă fără probleme
Ion Sterian a declarat că tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical se desfășoară în condiții normale. El a precizat că transportul gazelor nu este influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu sau de restricțiile din Strâmtoarea Ormuz.
Conceptul Coridorului Vertical a fost inițiat, promovat și susținut de România încă din anul 2016. Primul Memorandum de Înțelegere privind acest proiect a fost semnat la București în iulie 2017.
Potrivit directorului Transgaz, Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic, care face parte din acesta, reprezintă elemente importante pentru securitatea energetică a regiunii. Aceste proiecte contribuie la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.
În același timp, ele au rolul de a reduce dependența de gazele rusești și de a consolida securitatea energetică în Europa Centrală și de Est, precum și în zona Balcanilor.
Coridorul Vertical permite transportul gazelor naturale lichefiate provenite în principal din Statele Unite. Aceste gaze sunt preluate inclusiv din terminalele de GNL existente în Grecia, precum Revythoussa și Alexandroupolis, dar și din terminale aflate în faza de proiect.
În prezent, capacitatea de transport a Coridorului Vertical este de aproximativ 5,03 miliarde de metri cubi pe an. Prin implementarea etapelor următoare ale proiectului, capacitatea totală de transport ar urma să ajungă la aproximativ 9,41 miliarde de metri cubi pe an într-o primă etapă.
În etapa a doua de dezvoltare, capacitatea ar putea crește până la aproximativ 27 de miliarde de metri cubi anual.
Conflictul din Orientul Mijlociu influențează însă cotațiile gazelor pe piețele regionale
Directorul Transgaz a precizat că actualul conflict din Iran nu afectează aprovizionarea României cu gaze naturale. În schimb, tensiunile geopolitice au influențat nivelul cotațiilor pe bursele regionale de energie.
Potrivit datelor oficiale, între 27 februarie și 2 martie 2026 s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor gazelor pe mai multe piețe din regiune.
- Pe piața ENEX din Grecia, cotațiile au crescut cu aproximativ 18%.
- Pe piața Balkan Gas din Bulgaria, creșterea a fost de aproximativ 30%.
- Pe bursa CEEGEX din Ungaria, prețurile au urcat cu aproximativ 33,3%.
- Pe piața CEGH din Austria, creșterea a fost de aproximativ 31,2%.
- Pe Bursa Română de Mărfuri, cotațiile gazelor au crescut cu aproximativ 37,3% în aceeași perioadă.
Datele pentru 3 martie indică o accelerare și mai puternică a creșterilor.
Pe piața din Austria, cotațiile au crescut cu aproximativ 57,5% față de nivelul din 27 februarie. În România, creșterea raportată în aceeași perioadă a fost de aproximativ 51,7%.
