The Guardian laudă sistemul românesc de garanție-returnare. Pianu de Jos, un exemplu
În Pianu de Jos, Dana Chitucescu, în vârstă de 51 de ani, și-a creat o rutină săptămânală în care strânge un sac de sticle de plastic, recipiente de sticlă și doze metalice. Ea duce ambalajele la magazinul din sat și, asemenea altor locuitori din mediul urban și rural, s-a adaptat fără dificultate la Sistemul de Garanție-Returnare (SGR).
Mecanismul presupune ca la achiziția unei băuturi, consumatorul să plătească o garanție de 0,50 lei, sumă recuperată integral odată cu predarea ambalajului, curat și nedeteriorat, la punctul de colectare – de regulă același magazin de unde a fost cumpărat produsul.
Pentru Chitucescu, SGR a devenit nu doar o activitate de rutină, ci și o sursă modestă de venit. Ea câștigă în jur de 40 de lei săptămânal din ambalajele colectate atât din gospodăria proprie, cât și de la o altă familie din sat.
„Banii acoperă hrana pentru cele șapte pisici ale mele”, spune ea.
„Este un sistem grozav, toată lumea din satul nostru îl folosește, există întotdeauna coadă la magazin”.
Implementarea sistemului a generat o creștere vizibilă a colectării și reciclării. Dacă în trecut România avea unele dintre cele mai reduse rate din Uniunea Europeană, primele douăsprezece luni ale SGR au schimbat semnificativ raportările. În unele luni, rata de colectare a ambalajelor pentru băuturi a ajuns la 94%, conform datelor citate de The Guardian.
Gemma Webb, directorul executiv al RetuRO – compania care gestionează sistemul în parteneriat cu statul și cu producătorii de băuturi, afirmă că „este o poveste de succes”.
Datele oficiale arată că românii au returnat aproximativ 7,5 miliarde de recipiente între noiembrie 2023 și sfârșitul lui septembrie 2025: 4 miliarde de PET-uri, 2 miliarde de doze metalice și 1,5 miliarde de recipiente din sticlă.
În total, peste 500.000 de tone de materiale reciclabile de înaltă calitate au intrat în circuitul de reciclare. Potrivit companiei, „suntem cel mai mare sistem de returnare complet integrat la nivel global”.

Cum a trecut România de la ultimele locuri din UE la un model analizat în străinătate
Timp de ani buni, România a avut dificultăți în gestionarea deșeurilor municipale. Între 2011 și 2021, procentul de reciclare a oscilat între 11% și 14%, în timp ce majoritatea statelor UE își îmbunătățeau constant performanțele. Situația s-a schimbat după 2018, când Guvernul a început discuțiile legate de implementarea SGR, iar în 2022 RetuRO a pornit pregătirile tehnice.
Procesul a presupus un calendar strâns, inclusiv construirea a nouă centre de numărare și sortare distribuite național. Lansarea oficială a avut loc la finalul anului 2023.
„Acum avem una dintre cele mai mari și mai complexe rețele logistice din România”, declară Webb.
Faptul că schema a fost implementată mai târziu decât în alte state europene este considerat un avantaj de Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului. Acesta subliniază că România a putut folosi tehnologii noi, software actualizat și instrumente moderne de trasabilitate, evitând limitările unor sisteme introduse cu zeci de ani în urmă în alte țări.
Sistemul are la bază obligația magazinelor de a primi ambalajele și de a asigura puncte de colectare, fie prin automate de returnare, fie prin procesare manuală. Ei primesc și un stimulent financiar pentru operațiunile de gestionare a ambalajelor, iar RetuRO reinvestește toate profiturile în funcționarea și extinderea sistemului.
Un studiu recent arată că 90% dintre români au folosit cel puțin o dată SGR, iar 60% returnează în mod regulat ambalajele.
Interes crescut din partea altor state pentru SGR-ul românesc
Specialiștii români sunt tot mai solicitați să împărtășească experiența implementării sistemului. Raul Pop explică faptul că unele state întâmpină dificultăți în modernizarea propriilor scheme, deoarece acestea au fost introduse acum mai multe decenii și evoluțiile tehnologice le depășesc.
Țări precum Polonia, Turcia, Bulgaria, Republica Moldova și Serbia au avut deja întâlniri cu RetuRO și cu autoritățile române pentru a înțelege modelul și a prelua elemente aplicabile în propriile contexte legislative.
În România, legislația sprijină în mod explicit funcționarea sistemului. Comercianții pot fi sancționați dacă refuză să primească ambalaje returnabile, iar această regulă se aplică inclusiv magazinelor mici din mediul rural, în cazul în care comercializează produse incluse în SGR. Marile lanțuri au instalat puncte automate de returnare în majoritatea locațiilor.
Succesul sistemului a determinat discuții privind extinderea lui către alte tipuri de ambalaje.
„Dacă poți pune o sticlă de apă, poți pune și o sticlă de oțet, un borcan sau o cutie de lapte”, afirmă Alexandra Țuțuianu de la Ecoteca, primul ONG din România specializat în gestionarea deșeurilor.
Eficiența sistemului și limitele sale în raport cu problema deșeurilor
Deși modelul de garanție-returnare este apreciat de organizațiile de mediu, acestea subliniază că acoperă doar o fracțiune redusă din deșeurile generate la nivel național.
„Este cel mai mare program de mediu, un exemplu de bună practică, îl lăudăm, ne place foarte mult sistemul, dar nu este suficient, nu rezolvă problema deșeurilor din România”, spune Țuțuianu.
Ambalajele pentru băuturi reprezintă aproximativ 5% din totalul deșeurilor. Eurostat arată că rata generală de reciclare a României a fost de 12% în 2024, fără să depășească vreodată 14% în ultimii ani. Chiar dacă recipientele pentru băuturi ar fi reciclate în proporție de 100%, impactul asupra procentului total ar rămâne limitat.
Pentru Dana Chitucescu, însă, schimbările sunt vizibile dincolo de statistici. Ea observă diferențele în mediul din jurul ei: ploaia nu mai aduce în pâraie sticle aruncate, iar străzile satului nu mai sunt presărate cu ambalaje. Fratele ei, stabilit în Spania, o întreabă adesea despre sistem și spune că este invidios.
„Este gelos pe noi și are dreptate, este benefic pentru noi și pentru mediu”, afirmă Chitucescu.