Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) ar putea fi extins pentru noi ambalaje, spune ministrul Mediului
Ministerul Mediului deschide o nouă etapă în extinderea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), odată cu lansarea proiectului-pilot „Tu câștigi, natura respiră”, dedicat testării introducerii unor noi tipuri de ambalaje în infrastructura existentă de RVM-uri (Reverse Vending Machines).
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a explicat, vineri, în marja evenimentului, că România are deja o rețea extinsă de astfel de echipamente la nivel național și că obiectivul este identificarea ambalajelor care pot fi adăugate fără modificări majore ale acestor aparate, astfel încât investițiile din ultimii ani să fie folosite la maximum.
Potrivit acesteia, una dintre primele întrebări pe care și le-a pus la preluarea mandatului a vizat creșterea sistemului SGR, în condițiile în care acesta funcționează deja, cu o rată de reciclare de peste 80% pentru ambalajele colectate.
Ministrul a relatat că, în cadrul discuțiilor tehnice, i s-a recomandat testarea unor proiecte-pilot pentru a identifica modalitățile de extindere fără riscul de a afecta un mecanism funcțional. Astfel, prin pilotul lansat acum, instituția urmărește evaluarea etapelor necesare pentru introducerea unor noi tipuri de ambalaje – inclusiv a celor care până acum erau considerate dificil de colectat, precum ambalajele de lapte.
Diana Buzoianu a precizat că primele rezultate ale testării sunt deja vizibile, menționând că a fost emis primul bon în urma colectării unui ambalaj de lapte, categorie despre care specialiștii susținuseră în trecut că nu poate fi integrată în RVM-urile actuale.
Unele tipuri de ambalaje, precum bidoanele de apă de 10 litri, ar necesita modificări fizice ale RVM-urilor, așa că ele nu reprezintă o opțiune imediată
Ministrul a subliniat că proiectul-pilot are un rol esențial de cercetare, urmând ca, peste câteva luni, să fie prezentate concluziile referitoare la principalele provocări tehnice, la soluțiile disponibile și la fezabilitatea extinderii la nivel național.
În ceea ce privește aspectele tehnice, șefa de la Ministerul Mediului a afirmat că este important ca introducerea de noi ambalaje în sistem să fie realizată, în primă fază, fără modificări structurale ale aparatelor.
Ea a precizat că a solicitat informații privind eventualele ajustări necesare echipamentelor și că a fost informată că RVM-urile pot funcționa cu o simplă actualizare de soft, respectiv prin introducerea unei noi baze de date pentru scannerul care recunoaște ambalajele. Aceasta ar însemna că sistemul actual poate fi adaptat rapid, atât timp cât ambalajele propuse se încadrează fizic în aparate.
Ministrul a subliniat, însă, că eventualele categorii de ambalaje mult mai mari, precum bidoanele de apă de 10 litri, ar necesita modificări fizice ale RVM-urilor, ceea ce nu reprezintă o opțiune imediată, având în vedere investițiile recente. Obiectivul pentru următoarele luni îl reprezintă, astfel, identificarea acelor ambalaje suplimentare care pot fi incluse fără costuri majore, pentru a maximiza utilizarea infrastructurii deja existente la nivel național.
„Este relevant pentru mine să înțeleg dacă au folosit aceeași tehnologie sau dacă a fost nevoie să schimbe mașina. Înțeleg că este același RVM, dar pentru care au băgat o bază nouă de date cu privire la scannerul care recunoaște ambalajele.
Teoretic, vorbim de aceleași echipamente care pot fi ușor modificate ca soft, ca să poată să recunoască ambalajele. Asta înseamnă, automat, că noi ne limităm, dacă vrem să creștem marja de ambalaje care pot fi colectate, la ambalajele care încap astăzi în aceste RVM-uri.
Dacă vrem să colectăm, de exemplu, ambalaje care sunt mult mai mari, să zicem bidoane de apă de 10 litri, asta va însemna că va trebui să modificăm RVM-urile. Noi ce încercăm să facem, în lunile acestea, este să identificăm ambalajele care nu necesită modificarea RVM-urilor, pentru că au fost deja făcute investițiile. Avem deja o infrastructură în toată țara de RVM-uri.
Este important să ne folosim de ea la maximum. Asta înseamnă că, prin puține modificări de soft, putem să adăugăm ambalaje care, astăzi, nu sunt colectate prin aceste RVM-uri, dar care nu necesită să fie modificate inclusiv echipamentele. E foarte important pentru noi să ne dăm seama ce putem să creștem și unde putem să îmbunătățim proiectul, fără să presupună investiții foarte mari la mai puțin de doi ani de zile de când au fost achiziționate RVM-urile”, a explicat Diana Buzoianu.
Proiectul-pilot va dura opt luni de zile
Diana Buzoianu a precizat că rezultatele proiectului-pilot vor sta la baza deciziilor de extindere, iar dacă analiza va arăta că obstacolele întâlnite pot fi depășite, proiectul ar urma să fie scalat la nivel național anul viitor.
Oficialul a explicat că modelul este unul european de bune practici: pilotarea în câteva locații, observarea comportamentului consumatorilor și evaluarea ușurinței cu care ambalajele sunt colectate și reciclate. Ea a estimat o perioadă de opt luni pentru analiza completă, exprimându-și speranța ca rezultatele să confirme viabilitatea extinderii.
„Dacă din proiectul-pilot reiese că majoritatea absolută a obstacolelor care au fost întâmpinate pot fi depășite, cred că acest proiect va putea să stea la bază anul viitor, să putem să vedem o trecere și pentru aceste ambalaje.
Este exact modelul de cum ar trebui să fie făcute lucrurile. Pilotăm pe câteva locații să vedem exact comportamentul oamenilor, să vedem exact cât de ușor sunt sau nu să fie după aia colectate, reciclate și așa mai departe. Și după aceste opt luni de zile, eu sper că va reieși din această analiză că este un proiect viabil scalat la nivel național”, spune Buzoianu.
Buzoianu: Vrem să aducem din ce în ce mai multe RVM-uri și în rural
Ministrul Mediului a anunțat, de asemenea, că în perioada imediat următoare va fi lansată în consultare o metodologie privind costurile RetuRo pentru retaileri și producători, în contextul introducerii unor noi tipuri de ambalaje în SGR.
Diana Buzoianu a precizat că demersul vizează sprijinirea proiectelor care extind capacitățile sistemului și consolidarea aplicării unui mecanism deja performant. Ea a menționat că între 80% și 90% dintre ambalajele aflate în prezent pe lista oficială a celor acceptate de RVM-uri sunt efectiv colectate, însă există diferențe importante între mediul urban și cel rural, unde infrastructura este încă mai redusă.
În acest sens, Ministerul Mediului poartă discuții cu RetuRo pentru identificarea soluțiilor de extindere a rețelei de RVM-uri în localitățile rurale sau în zonele cu acces redus la aceste echipamente. Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că dezvoltarea sistemului în mediul rural este o prioritate și că extinderea punctelor de colectare este esențială pentru reducerea decalajelor și pentru creșterea generală a ratei de reciclare.
Pe lângă implementarea pilotului, Buzoianu a evidențiat și interesul internațional pentru modelul românesc de SGR. Ea a precizat că România va organiza anul viitor un forum internațional dedicat acestui sistem, în cadrul unei cooperări public-private, pentru a prezenta experiența și bunele practici acumulate în primii ani de funcționare. Mai multe state care intenționează să implementeze SGR au solicitat deja informații privind provocările întâmpinate și soluțiile adoptate în România.
„Chiar zilele acestea o să punem în transparență o metodologie pentru costurile RetuRo ale retailerilor, producătorilor, tocmai pentru că vrem să venim în ajutorul unor astfel de proiecte și vrem să le creștem. Între 80% și 90% din ambalajele care sunt astăzi trecute pe lista ambalajelor oficiale, care pot fi colectate prin RVM, sunt colectate.
Avem discrepanțe foarte mari între urban și rural, ceea ce înseamnă că putem să mai creștem infrastructura în rural și asta este una dintre dorințele pe care noi le avem, și anume să aducem din ce în ce mai multe RVM-uri și în rural.
Avem diverse discuții și cu RetuRo pentru a vedea cum putem să creștem prezența RVM-urilor și în zonele care au mai puțin acces astăzi la aceste echipamente. Pe scurt, este un proiect cu care noi ne mândrim, inclusiv la nivel internațional.
Anul viitor vom avea un forum internațional organizat public-privat pentru SGR pentru a da această poveste la nivel internațional, pentru că sunt state care vor implementa SGR în anii care urmează și ne-au întrebat expres care au fost provocările, cum am reușit să trecem peste, cum am implementat. Se uită la noi ca exemple de bune practici. Avem această poveste de succes, trebuie doar să ducem mai departe”, a încheiat Diana Buzoianu.
