Risipa alimentară, o problemă globală
Risipa alimentară este o problemă cu care se confruntă toate țările. În fiecare an, miliarde de kilograme de alimente comestibile sunt aruncate, de la ferme și depozite până la supermarketuri și gospodării.
Această practică nu doar că pune presiune asupra resurselor naturale, cum ar fi apa și energia, dar contribuie și la schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră generate de deșeurile alimentare.
Cauzele risipei alimentare în lume
Risipa alimentară are rădăcini în mai multe etape ale lanțului de aprovizionare, de la producție până la consum. În agricultură, o parte importantă a alimentelor comestibile este pierdută din cauza recoltelor respinse pentru aspect, producției excesive sau condițiilor improprii de depozitare și transport.
În timpul distribuției, alimentele pot fi pierdute din cauza ambalajelor inadecvate, manipulării necorespunzătoare sau erorilor logistice. La nivel comercial, supermarketurile și magazinele contribuie la risipă prin respingerea produselor care nu corespund standardelor estetice, prin promoții care încurajează cumpărături excesive sau prin expirarea termenelor de valabilitate.
Nu în ultimul rând, consumatorii joacă un rol semnificativ: cumpărăturile impulsive, depozitarea necorespunzătoare, lipsa de planificare a meselor și neînțelegerea etichetelor „expiră la” sau „a se consuma de preferință înainte de” duc la aruncarea unor cantități considerabile de hrană.
Astfel, risipa alimentară este rezultatul unor practici ineficiente și a lipsei de conștientizare pe întreg parcursul lanțului alimentar.
Risipa alimentară în România
Românii aruncă, în medie, câte o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană anual. Studiile arată că în fiecare an, aproape 2,5 milioane de tone de alimente comestibile ajung la gunoi, plasând România printre țările europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară.
Gospodăriile reprezintă principala sursă a risipei, urmate de restaurante și unitățile din domeniul HoReCa, dar și de magazinele de retail. În Uniunea Europeană, fenomenul este similar: peste jumătate din alimentele irosite provin din consumul casnic, fiecare european aruncând anual în jur de 70 de kilograme de mâncare.
Conștientizarea acestei probleme este esențială. La nivel european, Parlamentul European a adoptat reglementări prin care statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru reducerea risipei alimentare, cu obiectivul clar ca până în 2030 să scadă cu 30% cantitatea de alimente pierdute în gospodării, restaurante și retail.
Sfaturi pentru reducerea risipei alimentare
-
Planifică cumpărăturile – fă o listă înainte de a merge la magazin și cumpără doar ce ai nevoie.
-
Verifică ce ai acasă – înainte de a merge la cumpărături, uită-te în frigider și cămară pentru a folosi alimentele deja existente.
-
Depozitare corectă – păstrează fructele, legumele și produsele perisabile conform recomandărilor pentru a le prelungi durata de valabilitate.
-
Respectă termenul de valabilitate – învață diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”, ca să nu arunci alimente încă bune.
-
Folosește resturile – transformă resturile de mâncare în noi preparate sau congelează-le pentru a fi consumate mai târziu.
-
Cumpărături în cantități potrivite – evită achizițiile în exces sau promoțiile care te fac să cumperi mai mult decât poți consuma.
-
Congelează alimentele în exces – fructele, legumele și pâinea pot fi congelate pentru a nu se strica.
-
Gătește inteligent – ajustează porțiile pentru a evita surplusul de mâncare.
-
Verifică estetica produselor – alimentele „neperfecte” ca formă sau culoare sunt în continuare bune de consum.
-
Donează surplusul – dacă ai prea multă mâncare, donează unor persoane sau organizații care au nevoie.
