Sistemul de pensii intră în colaps? Avertisment în țara unde s-au mutat un milion de români: Ar fi afectat până în 2075

Guvernul din Spania a analizat impactul unei eventuale reduceri a migrației, iar concluziile indică posibile efecte economice și sociale semnificative. Analiza apare într-un context în care mai multe state occidentale adoptă politici mai stricte privind migrația, în timp ce premierul Pedro Sánchez susține menținerea fluxurilor actuale, invocând datele unui raport tehnic.

Sistemul de pensii ar putea deveni mai greu de susținut în viitor. Potrivit datelor elaborate de Oficiului Național de Prognoză și Strategie, o reducere anuală de 30% a migrației ar duce la o scădere a PIB-ului Spaniei cu 5% în următorii zece ani, 14% până în 2055 și 22% până în 2075. Guvernul lui Pedro Sánchez, care înregistrează o susținere de doar 36% potrivit Statista și se confruntă cu mai multe probleme, este îngrijorat de aceste proiecții.

Sistemul de pensii ar putea fi afectat pe termen lung

Raportul vine în contextul în care Spania a atins un nivel record de 22 de milioane de persoane angajate, performanță atribuită parțial fluxurilor constante de migranți, accelerate după pandemie, conform Euronews.com.

Impactul unei eventuale restricționări a migrației nu s-ar limita la economie, ci ar afecta profund societatea. În următorii 50 de ani, peste 220.000 de ferme din sectorul agroalimentar ar putea fi abandonate, reprezentând aproape trei din zece exploatații actuale. În același timp, aproximativ 2.300 de localități mici, adică circa 20% din total, ar putea dispărea complet.

Regiuni precum Orense și Zamora se confruntă cu riscuri demografice severe

Regiuni precum Orense și Zamora, unde vârsta medie depășește deja 50 de ani, se confruntă cu riscuri demografice severe, comparabile cu zone slab populate precum stepa siberiană. Efectele în lanț ar include și reducerea numărului de elevi, ceea ce ar duce la închiderea a aproximativ 32.000 de clase din învățământul primar și 18.000 din cel secundar. În paralel, centrele medicale rurale ar putea dispărea, reducând accesul populației la servicii de bază și accelerând declinul comunităților.

Raportul arată că lucrătorii migranți ocupă deja poziții esențiale în sectoare unde forța de muncă locală este insuficientă. În agricultură, în zone precum Huelva, Almería sau interiorul Cataloniei, aceștia acoperă posturi care altfel ar rămâne vacante. Analiza indică faptul că migranții contribuie cu 15% până la 25% la creșterea anuală a veniturilor medii și nu afectează negativ salariile sau oportunitățile de angajare ale populației locale.

Sistemul de sănătate ar fi, de asemenea, puternic afectat

Pe plan politic, Spania a implementat în 2018 o schemă de regularizare care a acordat drept de rezidență pentru aproximativ 240.000 de cetățeni venezueleni, măsură care urmează să fie revocată în luna iunie. Totodată, un acord între guvern și formațiunea Podemos a permis lansarea unui program extins de regularizare, susținut de organizații precum Regularisation Now, care militează împotriva condițiilor de muncă abuzive din agricultură.

Sistemul de sănătate ar fi, de asemenea, puternic afectat. Reducerea migrației ar putea duce la o scădere cu 28% a personalului de îngrijire, în condițiile în care numărul persoanelor vârstnice dependente ar crește cu aproape 60%. În orașe precum Madrid, aproximativ 90% dintre îngrijitori sunt deja de origine migrantă.

Și sistemul medical ar resimți presiuni majore

Pentru a acoperi necesarul viitor, ar fi nevoie de încă aproximativ 483.600 de lucrători, conform studiilor realizate de BBVA, University of Cambridge și OECD, deși aceste estimări ar putea fi deja depășite.

Și sistemul medical ar resimți presiuni majore. Grupul tehnic de lucru pentru migrație, format din nouă universitari spanioli, estimează că o restricționare a migrației ar reduce numărul medicilor cu 64.000 de specialiști, într-un moment în care sistemul public se confruntă deja cu liste de așteptare în creștere și greve ale personalului medical.

Pe termen lung, și sistemul de pensii ar fi afectat. Până în 2075, fiecare beneficiar ar trebui să contribuie suplimentar cu aproximativ 2.000 de euro pentru menținerea nivelului actual al pensiilor. Totuși, există o perioadă de echilibru între 2050 și 2060, când finanțele publice ar atinge un vârf, pe fondul pensionării generației X, născută în perioada boomului demografic din ultimii ani ai regimului Franco. După acest interval, presiunile fiscale ar crește rapid.

Dependența ridicată de forța de muncă externă poate crea vulnerabilități structurale în economie

De partea cealaltă, există o serie de argumente frecvent invocate de susținătorii unor politici mai restrictive. Aceștia susțin că o dependență ridicată de forța de muncă externă poate crea vulnerabilități structurale în economie și poate descuraja investițiile în automatizare, productivitate sau în formarea profesională a populației locale.

Criticii migrației mai atrag atenția asupra presiunii asupra serviciilor publice, precum sistemele de sănătate, educație sau locuințe, mai ales în zonele urbane deja aglomerate. În opinia acestora, creșterea populației prin migrație poate duce la supraîncărcarea infrastructurii existente și la dificultăți în menținerea calității serviciilor, în lipsa unor investiții publice proporționale.

De asemenea, există și argumente legate de impactul asupra pieței muncii și asupra coeziunii sociale. Unii susțin că, în anumite sectoare, migrația poate contribui la menținerea salariilor la un nivel scăzut sau la accentuarea competiției pentru locuri de muncă slab calificate. În plus, sunt invocate și provocări legate de integrarea socială și culturală, care, în absența unor politici eficiente, pot genera tensiuni în societate.