Sistemul de pensii merge spre colaps. România ar putea fi punctul zero de declanșare a crizei: Problema a crescut în liniște

Un expert britanic avertizează că o eventuală prăbușire a sistemelor de pensii din Europa ar putea începe în România și Bulgaria, pe fondul unei crize tot mai accentuate care afectează întreaga regiune. Sistemele naționale de pensii se confruntă cu presiuni majore generate de declinul demografic, care reduce numărul contribuabililor, în timp ce generațiile numeroase ajung la vârsta pensionării.

Tensiunile sociale cresc pe măsură ce generațiile tinere contribuie la un sistem în care nu mai au încredere că vor beneficia la rândul lor, în timp ce persoanele în vârstă consideră că au dreptul la pensii în creștere. În acest context, nemulțumirea riscă să izbucnească în mai multe state europene, iar guvernele par să nu aibă soluții clare, a explicat expertul pentru The Telegraph.

România și Bulgaria ar putea fi primele afectate de criza pensiilor

După decenii de scădere a natalității și creștere a speranței de viață, populația îmbătrânește accelerat. În prezent, aproximativ o cincime dintre cetățenii din Regatul Unit și Europa au peste 65 de ani, iar până în 2050 proporția va ajunge la unul din patru în Marea Britanie și aproape unul din trei în Europa. În același timp, două treimi dintre cetățenii Uniunii Europene nu au economii pentru pensie, ceea ce înseamnă că până la 170 de milioane de oameni ar putea depinde de ajutoare de stat la bătrânețe.

Statele europene au încercat diferite soluții pentru a limita presiunile asupra sistemelor de pensii. În unele cazuri, cea mai simplă măsură a fost creșterea vârstei de pensionare, justificată de creșterea speranței de viață. În țările din Peninsula Scandinavă, vârsta de pensionare este corelată direct cu acest indicator: în Finlanda ajunge la 65 de ani, în Danemarca va crește la 70 până în 2040, iar în Suedia la 67 pentru pensia integrală.

Aceste state folosesc formule de ajustare a pensiilor în funcție de salarii și inflație, iar Suedia refuză majorările în perioade de declin economic. Lipsa unor mecanisme rigide precum sistemul „triple lock” a făcut ca opoziția publică să fie redusă, iar protestele să rămână limitate.

Un model similar este aplicat și în Regatul Unit, unde vârsta de pensionare a fost egalizată între femei și bărbați din 2018, a crescut la 66 de ani în 2020 și va ajunge la 67 în 2028, urmând să urce la 68 abia în 2046. Cu toate acestea, costurile continuă să crească, de la 96,7 miliarde de lire în 2018-2019 la 154 de miliarde estimate pentru anul viitor, o majorare de aproape 60%. Principalul factor este mecanismul „triple lock”, introdus în 2011, care garantează creșterea pensiilor în funcție de cel mai mare dintre salarii, inflație sau un prag de 2,5%, și care ar putea costa 15,5 miliarde de lire anual până în 2030.

Situația din Franța arată cât de tensionate pot deveni reformele

Situația din Franța arată cât de tensionate pot deveni reformele. După ce în 1982 președintele François Mitterrand a redus vârsta de pensionare la 60 de ani, Franța a ajuns să aibă una dintre cele mai mici vârste de pensionare din Europa, de 62 de ani, și să aloce aproape 15% din PIB pentru pensii. În 2023, președintele Emmanuel Macron a încercat să crească vârsta la 64 de ani, folosind o procedură constituțională pentru a evita votul Parlamentului.

Reforma a declanșat proteste masive, cu 14 zile de manifestații și peste un milion de participanți la nivel național. La un protest din Place de la Concorde au avut loc incendieri și confruntări cu poliția, soldate cu peste 120 de arestări. Guvernul a supraviețuit la limită unei moțiuni de cenzură, iar ulterior modificările au fost amânate până după alegerile prezidențiale din 2027, decizie estimată la peste 2 miliarde de euro.

Expertul Giles Merritt, fondator al organizației Friends of Europe, avertizează că problema pensiilor a crescut în liniște și riscă să genereze o orientare tot mai accentuată către partide pe care le consideră populiste. Potrivit acestuia, tinerii sunt cei mai afectați, fiind nevoiți să susțină sistemul, în condițiile în care se confruntă deja cu dificultăți legate de locuri de muncă, locuințe și perspective financiare.

„În toată Europa, problema a crescut în liniște, iar guvernele nu vor cu adevărat să se concentreze asupra ei. Trebuie să lucreze la ea, pentru că nu poți pur și simplu să spui «este prea târziu» și să condamni trei generații la sărăcie.

Marea problemă politică sunt tinerii de acum, care vor trebui să plătească pensiile pentru cei de vârstă mijlocie și pentru vârstnici. Există multe lucruri care pot fi făcute, dar dacă nu sunt făcute, vei vedea o orientare tot mai mare către partidele populiste, pentru că tinerii sunt foarte îngrijorați: le este greu să găsească un loc de muncă, nu au unde să locuiască și nu pot obține o pensie de stat”, a explicat Giles Merritt pentru sursa menționată.

Unele state au ales să majoreze contribuțiile pentru a evita creșterea vârstei de pensionare

Pentru a evita creșterea vârstei de pensionare, unele state au ales să majoreze contribuțiile. În Luxemburg, acestea sunt împărțite între stat, angajator și angajat și au crescut de la 8% la 8,5%. În Spania, guvernul a creat în 2000 un fond de rezervă pentru pensii, care a ajuns la 67 de miliarde de euro în 2011, dar a scăzut la doar 2 miliarde un deceniu mai târziu. Ca reacție, în 2023 a fost introdus un mecanism de echitate intergenerațională, care crește contribuțiile lucrătorilor și ale angajatorilor, urmând să fie dublate până în 2032.

Specialistul Martin Willis atrage atenția că majorarea contribuțiilor poate afecta economia, deoarece reduce capacitatea companiilor de a angaja și de a crește, creând un cerc vicios în contextul îmbătrânirii populației.

„Ca națiune, te bazezi pe oameni care muncesc pentru a finanța pensia de stat, iar acest lucru este determinat de creșterea economică, deoarece, când mai mulți oameni au locuri de muncă, câștigă și plătesc mai multe taxe, crește capacitatea de finanțare. Totuși, dacă cheltuiești mai mulți bani pe pensii, acest lucru poate restrânge creșterea economică și este o problemă de tip catch-22 a populațiilor îmbătrânite.

Guvernul ar putea gândi: «costurile pensiilor cresc, hai să mărim contribuțiile la asigurările naționale», dar apoi faci mai dificil pentru angajatori să angajeze mai mulți oameni și să crească. Europa are o problemă de îmbătrânire și trebuie făcut ceva, dar nu cu orice preț”, a explicat Martin Willis pentru sursa menționată.

Provocările sunt diferite în Europa de Est

În Europa de Est, provocările sunt diferite. În România, populația este în scădere, iar aproximativ o cincime dintre cetățeni trăiesc în străinătate. În același timp, se prefigurează o creștere semnificativă a numărului de pensionari după 2030, când aproximativ două milioane de persoane născute în perioada interdicției avortului din anii ’60 vor ieși la pensie.

Sub presiunea Uniunii Europene și confruntată cu deficit bugetar, România a adoptat reforme care includ înghețarea pensiilor de stat cel puțin până în 2027 și introducerea unei contribuții de 10% la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.

În Bulgaria, populația a scăzut cu 20% în ultimele trei decenii din cauza natalității reduse și a emigrării. Pentru a susține sistemul, autoritățile au creat în 2008 un fond de rezervă, însă acesta conține doar 4,4 miliarde leva, în condițiile în care necesarul anual ajunge la 13,4 miliarde de euro. După adoptarea monedei euro, guvernul a crescut contribuțiile și vârsta de pensionare, alimentând nemulțumirea tinerilor.

Giles Merritt consideră că problema nu este doar una financiară, ci și una socială, care poate deveni extrem de tensionată. În opinia sa, dacă va exista o prăbușire a sistemelor de pensii, aceasta ar putea începe în România și Bulgaria, unde situația este deosebit de dificilă, iar Italia se confruntă, de asemenea, cu riscuri majore din cauza îmbătrânirii accelerate a populației.

Unele state au adoptat soluții mai radicale în afara Uniunii Europene

În afara Uniunii Europene, unele state au adoptat soluții considerate radicale. În Marea Britanie, liderul conservator Kemi Badenoch a propus acordarea pensiei în funcție de venituri, idee controversată, dar deja aplicată în Australia încă din 1985, unde o treime dintre pensionari nu mai primesc sprijin de la stat.

Alte state au încercat să valorifice populația vârstnică. În Japonia, angajatorii nu mai pot concedia angajații la atingerea vârstei de pensionare, iar aproximativ un sfert dintre persoanele peste 65 de ani continuă să lucreze.

Tinerii din Marea Britanie se confruntă deja cu salarii stagnante, dificultăți pe piața muncii și acces limitat la locuințe

În Marea Britanie, tinerii se confruntă deja cu salarii stagnante, dificultăți pe piața muncii și acces limitat la locuințe, în timp ce contribuie la un sistem de pensii în care nu mai au încredere. Aceste tensiuni au dus la apariția unor idei mai radicale și în politica mainstream, inclusiv renunțarea la mecanismul „triple lock”, propusă de partidul Reform UK.

Sistemul modern de pensii de stat, introdus în 1946 în timpul regelui George al VI-lea, a fost inițial un motiv de optimism. Însă, la aproape opt decenii distanță, creșterea speranței de viață a transformat acest pilon social într-una dintre cele mai mari provocări economice ale Europei.