România va pune lacăt pe bani. E prea târziu să mai putem evita criza: Vom avea o recesiune reală

Industria românească traversează o perioadă de scădere accentuată, iar datele oficiale indică o deteriorare semnificativă a activității economice încă de la începutul anului. În ianuarie, cifra de afaceri din industrie, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, a scăzut cu 16,3% față de luna decembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În acest context, piața muncii resimte deja presiuni tot mai mari, iar un nou val de concedieri este așteptat în România. Tendința vine în continuarea evoluțiilor de la finalul anului trecut, când numeroase companii au început să reducă personalul. Motivele sunt variate, de la dificultăți financiare și închideri de firme până la relocarea producției în țări cu fiscalitate mai redusă.

România se confruntă cu o scădere puternică a producției industriale

Economistul Dragoș Cabat atrage atenția că situația actuală reflectă dezechilibre macroeconomice acumulate în timp. Potrivit acestuia, economia a fost susținută artificial în ultimii ani prin fonduri bugetare, iar în lipsa acestora, realitatea economică devine vizibilă. Investițiile și fondurile europene au avut un rol esențial în menținerea creșterii, iar fără aceste resurse economia ar fi intrat mai devreme în scădere.

„România a trăit într-un foarte mare dezechilibru macroeconomic. Banii care au fost pompați de către Guvern în trecut de la bugetul de stat nu mai pot fi aruncați așa în economie. Sigur, ne bazăm foarte mult pe partea de investiții, ne bazăm pe bani europeni și e foarte important să îi avem pe aceștia în continuare.

Aceștia sunt cei care, de fapt, au susținut economia. Deci, practic, ceea ce vedem acum este realitatea care arăta că România de mai multă vreme ar fi avut scădere economică, ar fi fost în recesiune, în cazul în care nu am fi avut banii europeni care au tot venit către România în ultimii ani”, a explicat Dragoș Cabat la RFI.

În ceea ce privește perspectivele, există riscul ca România să înregistreze o recesiune până la finalul anului, nu doar una tehnică, ci una reală, caracterizată prin scădere economică efectivă. Totuși, absorbția integrală a fondurilor europene ar putea atenua acest scenariu, existând posibilitatea ca economia să încheie anul în jurul valorii zero sau ușor peste.

„Probabil că vom avea recesiune la sfârșitul anului, deci nu recesiune tehnică, ci recesiune reală. La sfârșitul anului să vedem economia pe minus. Dar sigur că dacă reușim să atragem toți bani europeni, s-ar putea să terminăm totuși anul pe zero sau puțin peste zero, în așa fel încât să nu arate a recesiune.

Iar lucrurile acestea se văd și în special pe partea de producție industrială, pentru că scade și consumul și atunci lucrurile acestea sunt legate între ele”, a mai spus economistul.

Scăderea din industrie este strâns legată de reducerea consumului

Scăderea din industrie este strâns legată de reducerea consumului, iar aceste evoluții se reflectă în mod direct în producția industrială. Situația actuală ar fi putut fi evitată, însă doar prin măsuri adoptate în urmă cu câțiva ani, în special printr-o gestionare mai prudentă a bugetului public și evitarea cheltuielilor excesive.

„Cu siguranță putea fi evitată, dar nu acum. Pe termen scurt putea fi evitată, acum 5 ani, aș zice eu, dacă nu am fi avut acest dezmăț bugetar”, a subliniat economistul.

Un exemplu concret al dificultăților din industrie este reprezentat de compania Dacia, care a anunțat concedieri în ultimele zile. Potrivit estimărilor sindicale de la Mioveni, aproximativ 1.200 de angajați ar urma să plece din totalul de 10.000, pe fondul scăderii producției. În același timp, există semnale că producția ar putea fi mutată în alte țări precum Turcia sau Maroc, unde grupul Renault deține deja capacități industriale.

„Acum, ca să facem o mică rectificare, mai degrabă am putea să spune mutarea producției din România în Turcia și în Maroc și în orice altă parte unde mai are grupul Renault alte locații unde se produc mașini și asta se întâmplă pentru că noi le-am promis celor de la Dacia că vom avea autostradă care să-i ducă către piețele de export din Vest și nu am avut-o.

Le-am promis alte facilități și nu le-am oferit acele facilități. Este motivația pentru care Dacia și posibil și Ford în viitorul apropiat să își relocheze în alte zone producția”, a mai spus Dragoș Cabat pentru sursa menționată.

Impactul nu se limitează la marii producători auto, ci se extinde și asupra furnizorilor de componente

Relocarea este pusă pe seama promisiunilor neîndeplinite privind infrastructura și facilitățile pentru investitori. Lipsa autostrăzilor care să faciliteze accesul rapid către piețele vest-europene, precum și absența altor măsuri de sprijin, ar putea determina nu doar Dacia, ci și Ford să își relocheze producția în viitorul apropiat.

Impactul nu se limitează la marii producători auto, ci se extinde și asupra furnizorilor de componente. Scăderea producției la Mioveni afectează direct aceste companii, multe dintre ele anunțând deja disponibilizări. În plus, industria auto globală traversează o perioadă de transformări majore, cu mutarea unei părți importante din producție către China, ceea ce amplifică presiunile asupra producătorilor europeni.

În cazul unei recesiuni, creșterea șomajului devine inevitabilă, iar efectele se vor resimți la nivelul întregii economii

În cazul unei recesiuni, creșterea șomajului devine inevitabilă, iar efectele se vor resimți la nivelul întregii economii. Industria componentelor auto, considerată una dintre cele mai importante din România, riscă să fie puternic afectată, cu consecințe directe asupra creșterii economice.

„Dacă vom avea recesiune sigur că va crește și șomajul anul acesta. Piața auto este în momentul acesta în foarte mari schimbări. Sunt probleme nu numai la Dacia, la Renault, ci la toți producătorii europeni și mondiali. Este o restructurare, se mută foarte mult din ceea ce însemna fosta industrie auto către China.

Deci da, sunt niște schimbări și atunci apar aceste probleme și se extind către toate firmele din România care ofereau diverse componente pentru producția auto. Și da, este cea mai importantă industrie, aș zice eu în momentul acesta pentru România, industria auto de componente auto în principal și va lovi destul de tare economia României”, a explicat economistul.

În acest context, autoritățile sunt chemate să accelereze investițiile în infrastructură, în special construcția de autostrăzi, inclusiv prin utilizarea fondurilor din PNRR, dacă acestea vor fi atrase integral. De asemenea, este necesară elaborarea unei strategii clare privind industriile în care România poate rămâne competitivă, inclusiv identificarea sectoarelor de viitor.

„Ar fi trebuit să facă mult mai repede autostrăzile, e bine că se fac măcar acum cu banii din PNRR, dacă îi vom lua pe toți. Și ar trebui autorițățile să se uite la un plan strategic, adică să se uite ce industrii sunt cele de viitor. sunt cele care în care noi putem fi competitivi ca țară, ca sigur că poți să descoperi că sunt anumite industrii, anumite sectoare gen inteligență artificială sau altele la care nu poți să fii competitiv la nivel mondial.

Dar cele care sunt de viitor și pentru care nu mai putem fi competitivi în Europa măcar, la nivel guvernamental, ar trebui să existe un proiect de țară, dar să nu mai spunem așa, cu un limbaj de lemn, pentru că dacă spunem proiect de țară, nu se apucă nimeni de el. Dar măcar o strategie despre care să știm care sunt zonele unde putem să fim competitivi”, a subliniat acesta.

Declinul industrial are efecte directe asupra economiei, contribuind la scăderea Produsului Intern Brut, reducerea investițiilor private, creșterea șomajului și diminuarea puterii de cumpărare a populației. Aceste evoluții sunt considerate, însă, parte a unui proces necesar pentru corectarea dezechilibrelor, în condițiile în care reducerea inflației și a deficitului bugetar presupune o perioadă de cvasi-recesiune.

„Categoric, scăderile din industrie duc către scăderea Produsului Intern Brut, deci către potențialul unei recesiuni economice în perioada următoare, duc către investiții mai puține în sectorul privat, către un șomaj mai ridicat, către o scădere a puterii de cumpărare a românilor.

Dar acestea sunt efectele normale, ca să zic așa, pentru că altfel nu putem scădea inflația, nu putem scădea nici măcar deficitul bugetar. E nevoie ca să poți să scazi inflația și deficitul bugetar, să ai o cvasi recesiune”, a conchis economistul.