Sindicatul Guvernului solicită urmărire penală pentru Ilie Bolojan și Cseke Attila. Decizie după adoptarea Ordonanței de Urgență privind administrația

Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului României cere Parlamentului să declanșeze procedura de urmărire penală împotriva premierului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, acuzând lipsa de transparență și efectele majore ale reformei administrației locale și centrale adoptate prin Ordonanță de Urgență.

Sindicatul Guvernului cere anchetă penală împotriva premierului și ministrului Dezvoltării

Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului României a lansat o solicitare oficială către Parlament pentru declanșarea procedurii de urmărire penală împotriva premierului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.

Demersul vine pe fondul nemulțumirilor legate de reforma administrației locale și centrale, adoptată prin Ordonanță de Urgență.

Sindicaliștii susțin că reforma produce modificări structurale majore în administrația publică, inclusiv asupra Codului administrativ, și reclamă lipsa de transparență în procesul de elaborare și avizare a actului normativ.

Conform scrisorii oficiale, nemulțumirile nu sunt noi și au fost exprimate încă din ziua adoptării Ordonanței, angajații criticând absența consultării adecvate și fundamentarea insuficientă a reformei.

Cerințele sindicatului către Parlament

În documentul transmis președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, sindicatul solicită:

• Sesizarea de urgență a Birourilor Permanente reunite.

• Constituirea unei comisii parlamentare de anchetă.

• Punerea la dispoziție a tuturor documentelor din circuitul de avizare: forma inițială și finală a proiectului Ordonanței, studiile de impact, avizele ministerelor și ale instituțiilor relevante.

Prin aceste cereri, sindicaliștii urmăresc clarificarea modului în care s-a adoptat reforma și responsabilizarea decidenților.

Conform angajaților, Ordonanța are efecte majore asupra structurii administrației publice și ar putea influența modul în care sunt implementate politicile publice locale și centrale.

Argumentele guvernamentale privind deficitul bugetar, PNRR și reorganizarea administrativă sunt considerate obiective structurale și previzibile, nu situații extraordinare și imprevizibile, așa cum cere art. 115 alin. (4) din Constituție. Potrivit SAALG, adoptarea prin ordonanță indică mai degrabă o intenție de evitare a dezbaterii parlamentare și a transparenței decizionale.

Sindicatul atrage atenția asupra necesității unei transparențe mai mari și a consultărilor adecvate pentru orice modificare legislativă cu impact structural.

SAALG precizează că nu cere Parlamentului să stabilească vinovăția, atribuția revenind organelor judiciare, ci doar constatarea existenței unor indicii suficiente pentru a cere urmărirea penală.

Sindicatul invocă articolele 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 115/1999, referitoare la împiedicarea exercitării drepturilor prin mijloace frauduloase și prezentarea cu rea-credință a unor date inexacte Parlamentului.

Un punct central al sesizării îl constituie afirmația din preambulul Ordonanței privind „pierderi bugetare de miliarde de lei anual” cauzate de evaziune și neconformare la nivel local. SAALG solicită verificarea documentelor care susțin aceste cifre și eventuale sesizări către organele de urmărire penală.