Azilele din Bihor, în centrul unei controverse politice. Semne de întrebare privind responsabilitatea administrativă a lui Ilie Bolojan

Descinderile DIICOT la centrele din județul Bihor continuă să provoace reacții puternice în spațiul public. Într-o analiză publicată de EVZ, publicația susține că ancheta deschide o dezbatere privind responsabilitatea administrativă a autorităților locale în perioada în care rețeaua ar fi funcționat.

Ancheta DIICOT vizează o rețea care ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile

Descinderile de amploare efectuate de procurorii DIICOT la azilele din județul Bihor au adus în atenție nu doar dimensiunea anchetei penale, ci și implicațiile politice ale cazului. EVZ susține că, din punct de vedere politic și moral, situația ridică semne de întrebare privind responsabilitatea administrativă a lui Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean Bihor în perioada 2020-2024 și actual premier interimar.

EVZ arată că rețeaua condusă de Viorel Pașca, care activa sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă”, ar fi exploatat, potrivit anchetatorilor, sute de persoane vulnerabile în ultimii șase ani, perioadă în care peste 400 de beneficiari ar fi decedat în condiții suspecte.

Publicația susține că impactul cazului depășește dimensiunea anchetei penale, având în vedere atât prejudiciul estimat la peste 13 milioane de lei, cât și implicațiile asupra imaginii administrației locale din Bihor.

Datele DIICOT indică sute de victime și un prejudiciu de peste 13 milioane de lei

Potrivit datelor oficiale publicate de DIICOT și citate de EVZ, asociația investigată funcționa fără acreditare și fără licență pentru furnizarea serviciilor de asistență socială.

Conform anchetatorilor, gruparea ar fi preluat persoane cu afecțiuni psihice sau dizabilități din unități spitalicești din întreaga țară și le-ar fi ținut în condiții improprii pentru a le încasa pensiile, indemnizațiile de handicap și alte ajutoare sociale.

Raportul preliminar al procurorilor, prezentat de publicație, indică faptul că în timpul perchezițiilor au fost identificate și evacuate 413 persoane vulnerabile.

Totodată, anchetatorii au contabilizat 401 decese în cadrul aceleiași rețele. EVZ scrie că victimele ar fi fost îngropate ilegal pe un teren viran aflat la marginea unui cimitir, pentru a fi ascunse decesele și pentru continuarea încasării drepturilor financiare și a ajutoarelor de înmormântare.

Prejudiciul estimat de procurori se ridică la 13.048.821 de lei, bani care, potrivit DIICOT, provin din deturnarea fondurilor destinate asistenței sociale.

Evenimentul Zilei susține că în centrul criticilor se află modul în care instituțiile locale de control au gestionat situația centrelor în ultimii ani.

Publicația afirmă că jurnaliști de investigație au atras atenția asupra legăturilor dintre Ilie Bolojan și conducătorii unor instituții care aveau obligația legală de a verifica sau opri funcționarea centrelor clandestine.

EVZ îl citează și pe jurnalistul Mihai Belu, care afirmă că gruparea ar fi funcționat în perioada în care Ilie Bolojan conducea administrația județeană și susține că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme.

Controalele nu au dus la închiderea centrelor

Potrivit EVZ, un rol important în cronologia cazului îl are Dumitru Țiplea, fost prefect al județului Bihor și actual deputat.

Publicația arată că, deși în perioada mandatului său au fost efectuate controale și au fost aplicate sancțiuni contravenționale Asociației Dumbrava pentru lipsa licențelor de funcționare, măsurile dispuse nu au condus la închiderea centrelor sau la relocarea beneficiarilor, iar rețeaua și-ar fi continuat activitatea până la intervenția DIICOT.

În paralel, EVZ amintește că Direcția de Asistență Socială Oradea a fost condusă de Arina Moș, actual senator PNL de Bihor și colaboratoare de lungă durată a lui Ilie Bolojan. Publicația precizează că instituția avea atribuții la nivelul municipiului Oradea, însă criticii invocă lipsa unei cooperări instituționale mai ample în gestionarea cazurilor persoanelor vulnerabile.

Ilie Bolojan spune că a aflat despre caz din informațiile publice

Interpelat în legătură cu acest caz, Ilie Bolojan a declarat la TVR 1 că nu avea informații din interiorul aparatului administrativ privind presupusele abuzuri.

Acesta a afirmat că știa doar informațiile apărute public și că a aprobat solicitarea de ajutor formulată de Departamentul pentru Situații de Urgență și Ministerul Muncii pentru relocarea persoanelor evacuate către instituții din județele limitrofe.

În același timp, EVZ amintește că fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), l-a acuzat public de nepăsare, susținând că rapoarte privind transferuri suspecte de pacienți către centrele neautorizate din Bihor ar fi fost trimise structurilor judiciare încă din vara anului trecut, fără ca autoritățile județene să intervină decisiv.

Restructurările de la DGASPC Bihor revin în atenție

Evenimentul Zilei mai susține că una dintre cauzele vulnerabilităților din sistem ar putea fi restructurările operate în perioada în care Ilie Bolojan conducea Consiliul Județean Bihor.

Publicația citează articole anterioare ale Bihoreanul, potrivit cărora peste 250 de posturi au fost eliminate din cadrul DGASPC Bihor, măsură criticată la acel moment de sindicate, care avertizau că aceasta ar putea afecta funcționarea centrelor și capacitatea de supraveghere a beneficiarilor.

În final, EVZ arată că, deși susținătorii lui Ilie Bolojan afirmă că asociația funcționa clandestin și fără contracte directe cu Consiliul Județean Bihor, specialiști în politici publice consideră că monitorizarea persoanelor cu dizabilități și verificarea rețelelor ilegale intrau în atribuțiile instituțiilor locale de control. Publicația subliniază că ancheta DIICOT urmează să stabilească dacă lipsa de reacție a autorităților din Bihor a fost rezultatul neglijenței sau al existenței unei protecții sistemice la nivel înalt.