UPDATE, 13:20, Cartel Alfa amenință că vor fi proteste „ca-n Bulgaria” dacă salariul minim va fi înghețat
Cartel Alfa amenință că vor fi proteste „ca-n Bulgaria” dacă salariul minim va fi înghețat. Hossu a anunțat, la Antena 3 CNN, că Guvernul Bolojan refuză dialogul, în timp ce un răspuns din partea președintelui României, Nicușor Dan, se lasă așteptat, după discuțiile de la Palatul Cotroceni. Potrivit lui Hossu, Guvernul Bolojan nu respectă angajamentele asumate în fața Bruxelles-ului privind transferurile de contribuții sociale de la angajator la angajat.
„Prin transferul integral de taxe din sarcina capitalului, al angajatorului, în sarcina lucrătorului, practic, România nu respectă Carta socială pe care a ratificat-o și nu respectă o Convenție, fapt care a fost deja notificat în Consiliul de Administrație care a dat o decizie asupra obligației Guvernului României de a se întoarce la ceea ce amândouă prevăd ca din totalul cheltuielilor sociale, contribuția salariatului să nu depășească 50%. Astăzi prin acel transfer de taxe sociale de la angajator la angajat, nu numai că angajatul este suprataxat ca atare, dar ceea ce este neplăcut este că statul se substituie obligațiilor angajatorilor privați în responsabilitatea socială pe care trebuie să o asigure.
Momentan nu, dacă nu vom primi niciun răspuns, se pare că singura soluție în România este să repetăm acțiuni de genul Bulgariei. Se pare că numai acest gen de acțiuni îi fac pe decidenții politici să își asume responsabilități. Acțiuni masive de stradă și împotriva instituțiilor care blochează funcționarea dialogului”, a declarat Hossu.
Cartel Alfa cere majorarea salariului minim garantat în plată
Sindicatul „Cartel Alfa” îi cere premierului României, Ilie Bolojan, într-o scrisoare deschisă, să mărească salariul minim. Potrivit „Cartel Alba”, măsurile fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan sunt dăunătoare deoarece duc la sărăcirea oamenilor și complică activitatea economică, cu efecte pe termen mediu și lung:
- salariile scad, inclusiv prin tăierea sporurilor care depind de condițiile de muncă;
- salariile și pensiile bugetarilor sunt înghețate;
- apar reduceri ascunse de personal și intenția de a îngheța toate veniturile.
În același timp, cheltuielile instituțiilor publice continuă cu servicii și produse nejustificate în criză, măsurile luate împotriva evaziunii fiscale întârzie, iar privilegiile politice rămân aproape neschimbate.
„Măsurile propuse de actualul guvern, sub pretextul «salvării țării» sunt extrem de nocive, duc la sărăcirea populației și creează dificultăți majore pentru activitatea economică cu consecințe pe termen mediu și lung. (…) Pe de o parte, asistăm la reducerea veniturilor salariale, inclusiv prin reducerea sporurilor (care ar fi trebuit sa fie corelate cu condițiile de muncă), înghețarea salariilor personalului bugetar și a pensiilor, reduceri mascate de personal și intenția de înghețare a tuturor veniturilor.
În același timp și în sens opus, continuă cheltuielile deșănțate a instituțiilor bugetare cu achiziții de servicii și produse nejustificate în perioada de criză națională; măsurile pentru diminuarea marii evaziuni și colectarea la buget se lasă așteptate, iar privilegiile categoriilor protejate politic rămân în cea mai mare parte neatinse”, se precizează în scrisoarea deschisă a Cartel Alfa adresată prim-ministrului României, Ilie Bolojan.
Vă reamintim că, săptămâna trecută, Bolojan spunea că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaţilor cu venituri reduse, dar ar avea o serie de efecte negative, precum alimentarea spiralei inflaţioniste și creşterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă (în domeniul HoReCa, industria mobilei, industria uşoară) şi creşterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Cartel Alfa susține că salariul minim trebuie calculat corect, iar taxele sociale să fie împărțite echitabil între angajați și capital
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a spus că, în 2026, ar trebui să fie prima dată când salariul minim se calculează corect, ținând cont de inflație și productivitate. Potrivit spuselor sale, în prezent, există situații absurde în care un angajat cu salariul brut mai mic poate primi mai mult net decât unul cu salariul brut mai mare, din cauza înghețării anumitor facilități fiscale.
Conform lui, România este, de fapt, un paradis fiscal pentru angajatori, deoarece în 2018 statul a transferat toate taxele sociale de pe angajator pe angajat. Aceasta încalcă recomandările europene și internaționale, care spun că salariatul nu ar trebui să suporte mai mult de jumătate din contribuțiile sociale. În consecință, povara fiscală este dezechilibrată, iar Hossu a spus că ar trebui redistribuită treptat către capital, nu doar către angajați.
El a explicat și că actuala legislație descurajează munca suplimentară: un angajat la salariul minim care lucrează câteva ore în plus poate primi mai puțin net decât dacă rămâne la salariul minim, iar cine are puțin mai mult decât salariul minim poate câștiga mai puțin decât acesta pe net. Hossu consideră că aceste reguli sunt absurde și mențin mulți angajați la salariul minim, în ciuda creșterii economice, fără ca nimeni să se întrebe ce înseamnă acest lucru.
„Cred că ceea ce toată lumea parțial uită și mai ales angajatorii, este că, de fapt, România, la ora actuală, datorită transferului integral de taxe sociale din sarcina angajatorului numai în sarcina salariatului, e un paradis fiscal, contrar Cartei Sociale Europene, contrar unei convenții ratificate la Organizația Internațională a Muncii, care prevăd amândouă că, din totalul cheltuielilor sociale, contribuția lucrătorului nu trebuie să acopere mai mult de 50%.
Ceea ce statul a făcut în 2018 prin transferul integral este un dezechilibru al repartizării sarcinii fiscale prin sistemul de asistență socială, protecție socială, între capital și salariat. La ora actuală, toată lumea zice că salariatul este prea presat de aceste taxe sociale, dar, în același timp, nu vor să înțeleagă că ar trebui treptat, treptat, redistribuită această sarcină fiscală către capital.
Mai mult, există o operație prin acea deductibilitate care, practic, face o demotivare a muncii, în sensul în care, dacă salariatul aflat la salariul minim pe economie vrea să mai muncească două-trei ore cel puțin în plus, pierde deductibilitatea și va lua pe net mai puțin decât dacă nu muncește în plus și rămâne la salariul minim – deci, se creează o politică salarială anormală.
Cei care au cu 300-400 lei mai mult decât cel care se află la salariul minim vor lua pe net mai puțin decât cel care ia salariul minim pe economie. Sunt lucruri aberante în politica actuală, care sunt menținute special ca să faciliteze utilizarea în continuare a marii majorități a salariaților. Adică avem 1,4 milioane de lucrători care sunt la salariul minim și în același timp avem creștere economică. Nu-și pune nimeni întrebare ce înseamnă asta?”, a precizat Hossu într-o intervenție TV la Digi24.
