Siegfried Mureșan propune majorarea bugetului UE 2028–2034 cu 10%: fonduri suplimentare pentru agricultură, coeziune și apărare

Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a prezentat un raport interimar prin care cere creșterea cu 10% a propunerii inițiale a Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034. Documentul urmărește consolidarea finanțării atât pentru politicile tradiționale — agricultură și coeziune — cât și pentru noile priorități ale Uniunii, precum apărarea și competitivitatea economică.

O propunere mai ambițioasă decât varianta Comisiei Europene

Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al legislativului european, a prezentat în Comisia pentru bugete un raport interimar care pregătește terenul pentru discuțiile asupra viitorului cadru financiar multianual. Propunerea eurodeputatului român solicită o creștere de 10% față de proiectul transmis în vară de Comisia Europeană, considerând că nevoile actuale ale statelor membre depășesc nivelul alocărilor prevăzute inițial.

Mureșan atrage atenția că atât politicile de bază ale Uniunii, cât și noile domenii strategice trebuie finanțate corespunzător, mai ales într-un context geopolitic și economic extrem de volatil.

„Obiectivul meu principal, din prima zi în care am fost desemnat negociator-șef, a fost să apăr alocările pentru agricultură și coeziune, politici tradiționale din care țara noastră primește majoritatea fondurilor europene. În același timp, trebuie să întărim finanțarea pentru noile priorități europene, importante și pentru România: consolidarea apărării și întărirea economiei. Prin propunerea de astăzi, ne asigurăm că atât noile priorități, cât și cele tradiționale sunt finanțate adecvat”, a spus europarlamentarul.

Această poziționare reflectă preocupările tot mai mari ale Uniunii privind autonomia strategică, reziliența economică și continuitatea investițiilor în dezvoltare regională.

Fonduri suplimentare pentru agricultură și coeziune, domenii vitale pentru România

În intervenția sa, Mureșan a explicat că raportul interimar nu pornește de la zero, ci se sprijină pe o serie de câștiguri negociate deja în ultimele luni cu Comisia Europeană. Acestea includ creșteri semnificative în domenii de interes direct pentru statele cu economii în dezvoltare, precum România.

„Propunerile incluse în proiectul prezentat astăzi se adaugă unor realizări importante pe care le-am obținut deja în negocierile cu Comisia Europeană din ultimele cinci luni, printre care: 50 de miliarde de euro în plus pentru agricultură și dezvoltare rurală, un rol central pentru regiuni în implementarea bugetului și garantarea fondurilor pentru politica de coeziune”, a precizat negociatorul-șef al Parlamentului European.

Aceste elemente consolidează cadrul de sprijin pentru fermieri, autorități locale și proiecte regionale, în condițiile în care competiția pentru resurse europene devine tot mai intensă.

Un buget conceput pentru provocările următorului deceniu

Pe lângă politicile tradiționale, propunerea lui Mureșan pune accent pe domenii care au câștigat importanță în ultimii ani: apărarea europeană, tehnologiile emergente, reducerea dependenței de importuri strategice și sprijinul pentru industria europeană.
Contextul actual — marcat de războiul din Ucraina, presiuni geopolitice crescute și transformări economice accelerate — obligă Uniunea să își recalibreze ambițiile financiare.

Documentul susține majorarea investițiilor în:

capacități de apărare și securitate;
consolidarea economiei europene în fața competiției globale;
inovare și digitalizare;
tranziția energetică și infrastructura verde;
reducerea decalajelor regionale.
Prin aceste propuneri, legislativul european urmărește să creeze un buget capabil să răspundă unor crize multiple și să susțină o Uniune stabilă și competitivă în următorii ani.

Pașii următori: negocieri intense în Parlament și cu statele membre

Raportul interimar prezentat în Comisia pentru bugete devine prima reacție oficială a Parlamentului European la proiectul Comisiei Europene din iulie. Urmează o perioadă de consultări cu grupurile politice, ajustări tehnice și discuții în comisiile de specialitate, astfel încât documentul să poată fi adoptat în prima parte a anului viitor.

După adoptare, raportul va reprezenta poziția de negociere a Parlamentului în discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene, unde statele membre decid dimensiunea finală a bugetului multianual.

Parlamentul și Comisia își propun ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026, pentru ca noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Pentru România, acest calendar este esențial: oferă un an de tranziție — 2027 — în care instituțiile naționale și regionale pot pregăti programele și mecanismele necesare pentru a accesa noile fonduri disponibile.