Senatorul Mircia Chelaru avertizează asupra riscurilor reformei pensiilor în sectorul de Apărare: „Oamenii din sistem ajung să se considere de mâna a doua”

Executivul discută în această perioadă modificări privind sistemul de pensii și politicile de personal din domeniul securității și apărării, în contextul reformelor fiscale cerute la nivel european. Senatorul Mircia Chelaru, fost șef al Statului-Major al Apărării, consideră că anumite propuneri pot afecta moralul și funcționarea structurilor militare.

Reforme bugetare și presiuni europene

Guvernul României discută în prezent un pachet de măsuri care vizează optimizarea cheltuielilor bugetare, inclusiv în domeniul securității și apărării. Printre aspectele luate în calcul se numără reducerea fondurilor de salarii ale ministerelor cu până la 10% și creșterea vârstei de pensionare pentru personalul din armată, poliție și alte structuri militarizate.

Executivul argumentează că astfel de ajustări sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea financiară și pentru a răspunde angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, document ce include reforme fiscale și bugetare solicitate de Comisia Europeană.

„Oamenii din sistem ajung să se considere de mâna a doua”

Într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, senatorul Mircia Chelaru atrage însă atenția asupra riscurilor pe care le vede din perspectiva militarilor activi și a cadrelor de comandă.

„Mă aștept ca NATO să se strâmbe din nou la noi. Ei ne oferă garanție, iar noi tăiem și mărim vârsta de pensionare. Oamenii din sistem ajung apoi să se considere de mâna a doua, neglijați, disprețuiți…” afirmă acesta, subliniind că percepția personalului poate deveni la fel de importantă ca structura bugetară în sine. Potrivit lui Chelaru, politica în domeniul apărării nu poate fi separată de moral, iar o armată demotivată riscă să își piardă eficiența operațională, indiferent de nivelul dotării sau de tehnica utilizată.

Vârsta operativă a militarilor și specificul profesiei

Senatorul aduce în discuție și problema vârstei operative a militarilor. În opinia sa, un combatant are un interval clar de maximă eficiență fizică, iar schimbarea vârstelor de pensionare fără luarea în calcul a specificului profesiei ar putea crea disfuncții majore.

„Luptătorul este până în 34 de ani, e acela care are forța de a face față câmpului de luptă. Armata nu este ring de dans, să ne înțelegem”, subliniază Chelaru, sugerând că funcțiile militare presupun un grad ridicat de solicitare fizică și psihică, care nu pot fi tratate identic cu cele din administrația civilă.

Impact intern și extern: NATO, percepție și moralul trupelor

Pe lângă argumentele legate de resursa umană și de capacitatea de luptă, Chelaru ridică și o serie de probleme sistemice. Acesta acuză o abordare improvizată în politicile publice, care, în opinia sa, afectează funcționarea instituțiilor.

„Instituțiile statului deja nu mai funcționează de pe urma improvizației și a imposturii. Se pot face lucruri majore, nu doar în Apărare, ci în toate domeniile. Dar asta înseamnă știința organică a statului”, afirmă politicianul, sugerând că România are nevoie de o planificare coerentă, bazată pe expertiză tehnică și continuitate, nu pe reacții conjuncturale.

În privința reformelor anunțate, senatorul vorbește atât despre efectele interne, cât și despre cele externe. Pe plan intern, el avertizează că măsurile, „exact în forma anunțată”, pot slăbi moralul trupelor și pot duce la pierderea personalului calificat în favoarea sectorului privat sau a altor instituții.

Pe plan extern, există riscul unei deteriorări a imaginii României în cadrul NATO, într-un context în care Alianța se află în plin proces de consolidare militară pe flancul estic, iar statele membre sunt încurajate să-și întărească capacitățile defensive.

În final, Chelaru reamintește că apărarea națională este, în esență, un efort colectiv ce nu poate fi redus doar la bugete și echipamente.

„Dar, indiferent de ce face statul, important este poporul, forța națiunii, nu doar Armata, Armata este doar un component. Oamenii, pentru a se apăra, au format statul și organismele care să gestioneze apărarea. Valoarea unui stat se vede și aceste elemente”, afirmă senatorul, subliniind rolul capitalului uman în sistemul de securitate.