Șefa FMI avertizează asupra riscurilor inteligenței artificiale. Modelele avansate ar putea afecta sistemul financiar global

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizează că modelele avansate de inteligență artificială pot deveni o amenințare serioasă pentru sistemul financiar global dacă ajung să fie utilizate de persoane sau grupuri rău intenționate.

Declarațiile vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și instituțiile financiare urmăresc cu atenție evoluția noilor modele AI, considerate mult mai puternice decât generațiile anterioare.

FMI avertizează că noile modele AI pot fi folosite atât pentru protecție, cât și pentru atacuri

Potrivit Kristalinei Georgieva, noile modele de inteligență artificială au capacitatea de a identifica vulnerabilități informatice la o viteză și o scară imposibil de imaginat până de curând.

Aceste capacități pot fi utilizate pentru consolidarea securității cibernetice și pentru protejarea infrastructurilor financiare împotriva atacurilor, potrivit Politico.

În același timp, șefa FMI a atras atenția că aceeași tehnologie poate fi folosită pentru atacuri complexe asupra sistemelor financiare dacă ajunge în mâinile unor actori rău intenționați.

Ea a explicat că instituțiile și autoritățile sunt într-o permanentă cursă de adaptare la ritmul rapid în care evoluează aceste tehnologii.

Fondul cere investiții suplimentare în securitatea cibernetică

Kristalina Georgieva a subliniat că statele trebuie să își consolideze măsurile de apărare cibernetică și să aloce resurse suplimentare pentru protejarea infrastructurilor critice.

Potrivit acesteia, costurile pentru eliminarea vulnerabilităților și actualizarea sistemelor trebuie luate în calcul în politicile bugetare ale guvernelor.

Oficialul FMI consideră că este nevoie de o colaborare mai strânsă între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, precum și între sectorul public și cel privat.

Ea a atras atenția că sistemul financiar mondial este puternic interconectat și că o vulnerabilitate majoră într-o anumită regiune poate avea efecte la nivel global.

Există și riscul unei bule speculative în jurul inteligenței artificiale

Pe lângă amenințările legate de securitatea cibernetică, FMI urmărește și riscul unei eventuale corecții puternice pe piața investițiilor în inteligență artificială.

Kristalina Georgieva a declarat că entuziasmul actual pentru AI ar putea, într-un scenariu negativ, să se transforme într-o perioadă de declin accentuat.

Deși FMI nu consideră acest scenariu unul foarte probabil, instituția îl include în categoria riscurilor cu probabilitate redusă, dar cu impact potențial foarte mare asupra economiei și piețelor financiare.

FMI a redus estimările privind creșterea economică din zona euro

Declarațiile au fost făcute în contextul prezentării evaluării anuale a FMI privind economia zonei euro.

Fondul Monetar Internațional apreciază că perspectivele economice ale regiunii s-au deteriorat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care alimentează presiunile inflaționiste și afectează activitatea economică.

Potrivit noilor estimări, economia zonei euro ar urma să crească cu 0,9% în 2026 și cu 1,2% în 2027, valori mai reduse față de prognozele realizate înaintea izbucnirii conflictului.

În același timp, FMI estimează că inflația va ajunge la 2,8% în 2026 și la 2,3% în 2027, niveluri mai ridicate decât cele anticipate anterior.

Sunt necesare măsuri țintite pentru combaterea efectelor crizei energetice

Instituția consideră că guvernele europene trebuie să gestioneze cu atenție impactul economic al scumpirii energiei și să evite măsurile generale de sprijin care pot pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

Kristalina Georgieva a afirmat că aproximativ 80% dintre măsurile adoptate pentru sprijinirea gospodăriilor și companiilor în contextul creșterii costurilor energetice nu respectă recomandarea FMI de a fi temporare și strict țintite.

În același timp, Fondul Monetar Internațional avertizează că relaxarea excesivă a regulilor fiscale sau acordarea unor ajutoare generalizate poate întârzia tranziția energetică și poate crea probleme suplimentare pentru bugetele statelor europene.