Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul: Trebuie găsite variante cât se poate de corecte și de cinstite pentru creșterea vârstei

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că majorarea vârstei de pensionare în structurile MAI, MApN, SRI și SPP este luată în calcul ca măsură de reducere a cheltuielilor, fără concedieri și fără tăieri salariale. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR.

Bolojan confirmă că majorarea vârstei de pensionare în MAI, MApN, SRI și SPP este în analiză ca alternativă la concedieri

Premierul Ilie Bolojan a afirmat marți seară, 13 ianuarie, că reducerea cheltuielilor în instituțiile cu statut special poate fi realizată prin creșterea vârstei de pensionare, și nu prin diminuarea personalului. Declarațiile au fost făcute la postul public TVR, în contextul discuțiilor privind deficitul bugetar și reformele din aparatul public.

Premierul confirmă discuțiile privind pensionarea în sistemele speciale

Întrebat dacă există discuții în Guvern despre majorarea vârstei de pensionare pentru militari, polițiști și personalul serviciilor, șeful Executivului a răspuns afirmativ, precizând că măsura ar reprezenta o soluție de control bugetar, fără afectarea efectivelor.

„Aceasta este o realitate care privește și aceste categorii. Iar aici, controlul cheltuielilor nu îl faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal. Controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț.

Cei care astăzi au vârsta de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actualele drepturi, indiferent cât lucrează”, a explicat Bolojan.

Premierul a subliniat că nu agreează ideea unui val de pensionări în sectorul de ordine și securitate, menționând că acest lucru ar fi dezavantajos atât pentru stat, cât și pentru personal.

„Nu ne ajută deloc nici pe ei, nici pe noi”, a spus acesta, adăugând că „trebuie găsite variante cât se poate de corecte și de cinstite pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată acolo unde într-adevăr se justifică”.

Pentru a ilustra diferențele din interiorul sistemului, premierul a oferit și exemple de funcții cu niveluri diferite de solicitare fizică:

„Am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la un sediu de instituție de dimineața până seara fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de problemă până la 65 de ani.

Și alta este să fii în fața Guvernului sau la un meci sau într-o situație tensionată unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt în brigăzi mobile, trebuie să li se găsească o formulă de pensionare mai rapidă”, a explicat șeful Guvernului.

Calendarul măsurilor: premierul vrea implementare rapidă

Întrebat despre momentul adoptării acestor modificări, premierul a spus că o implementare rapidă este de dorit:

„Cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an. România, dacă vrea să se însănătoșească economic, trebuie să aibă mai mulți oameni în economia reală. Iar asta înseamnă să creștem vârsta de funcționare, că ne place, că nu ne place, pentru că altfel nu mai putem funcționa”.

Declarații din coaliție privind compromisurile

Cu o zi înainte, luni, 12 ianuarie, ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță a explicat la Antena 3 că modificarea vârstei de pensionare în structurile cu statut special a fost agreată la nivel de coaliție.

Acesta a afirmat că în PSD–PNL–USR–UDMR s-a convenit asupra acestei soluții pentru a evita reduceri salariale sau diminuări de personal:

„Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie din salariu, să nu taie din numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la efort, prin creșterea vârstei de pensionare”.

Situația magistraților și blocajul de la CCR

În paralel, Guvernul a adoptat în decembrie o reformă privind pensionarea magistraților, stabilind limita de retragere din activitate la 65 de ani, în loc de 48 de ani cât prevede legea în vigoare. Noua schemă include o pensie de cel mult 70% din ultimul salariu net, și nu 80% din salariul brut, cum se întâmplă în prezent.

După ce primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională, Executivul a transmis o nouă variantă, păstrând limita de 65 de ani, dar modificând perioada de tranziție la 15 ani, în loc de 10. Acest al doilea proiect nu a primit încă verdict, după trei amânări succesive la CCR, instituție care nu a putut întruni cvorumul din cauza absențelor unor judecători numiți de PSD.