Semnal BCE pentru Europa. Cazul Greciei arată riscurile post-criză: Una dintre cele mai dificile provocări

Sistemul bancar grec, marcat de efectele crizei din anii 2010

Economiștii BCE atrag atenția că, în pofida redresării vizibile, sectorul bancar din Grecia nu și-a recăpătat pe deplin rolul de motor al economiei.

În perioada crizei financiare, băncile elene au fost puternic afectate de expunerea pe obligațiuni guvernamentale, de explozia creditelor neperformante și de retragerile masive de depozite.

Între 2010 și 2015, sistemul a trecut printr-o deteriorare accentuată: creditele neperformante au ajuns la aproape jumătate din totalul împrumuturilor, depozitele s-au redus drastic, iar pierderile generate de deprecierea obligațiunilor au atins miliarde de euro.

Revenire vizibilă: profituri mai mari și credite în creștere

Ulterior stabilizării economice și revenirii încrederii, băncile au reușit să își îmbunătățească semnificativ indicatorii financiari.

Ungaria dă lecții României: Nu vom permite muncitorilor străini să ia locurile de muncă ale ungurilor şi să reducă salariile

Blocaj politic după consultările de la Cotroceni. PNL și USR refuză orice guvern cu PSD. Se conturează altă întâlnire cu partidele

Potrivit analizei publicate pe blogul BCE, instituțiile de credit beneficiază în prezent de lichiditate ridicată, profitabilitate în creștere și o capitalizare mai solidă, chiar dacă aceste concluzii nu reprezintă neapărat poziția oficială a instituției.

”Băncile greceşti sunt din nou capabile să finanţeze gospodăriile şi companiile, ceea ce sprijină investiţiile. Creditele acordate companiilor nefinanciare au crescut semnificativ, iar împrumuturile ipotecare îşi revin”, au arătat economiştii BCE.

Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank, Eurobank, Piraeus și Alpha Bank – au înregistrat în 2025 profituri nete cumulate de aproape 5 miliarde de euro, susținute de extinderea creditării și de veniturile din comisioane.

În același timp, rata creditelor neperformante a coborât sub pragul de 4%, apropiindu-se de media europeană.

Privatizări și reluarea dividendelor după 16 ani

Un moment important pentru sistemul bancar grec a fost anul 2024, când statul a finalizat privatizarea celor patru mari bănci, salvate anterior cu aproximativ 50 de miliarde de euro din fonduri publice.

Totodată, BCE a permis reluarea plății dividendelor, după o pauză de 16 ani, semnalând o revenire a stabilității financiare.

În paralel, autoritățile elene au implementat încă din 2019 un mecanism de curățare a bilanțurilor bancare, prin crearea unei piețe secundare pentru creditele neperformante și lansarea unui program de protecție a activelor.

Prin aceste instrumente, băncile au reușit să securitizeze și să vândă aproximativ 57 de miliarde de euro în împrumuturi problematice.

Problema creditelor neperformante continuă să afecteze economia

Chiar dacă bilanțurile băncilor au fost curățate, o mare parte a creditelor neperformante a fost transferată către entități specializate în recuperarea datoriilor.

Această situație are însă efecte secundare: gospodăriile și companiile cu datorii rămân în afara circuitului bancar, ceea ce limitează capacitatea sistemului financiar de a susține economia reală.

”Activele implicate echivalează cu aproximativ o treime din produsul intern brut al Greciei. Gestionarea acestui volum uriaş de credite problematice rămâne una dintre cele mai dificile provocări”, se mai arată în analiză.

Capacitate limitată de finanțare, în ciuda progreselor

În concluzie, deși băncile din Grecia au făcut pași importanți spre normalizare, efectele crizei continuă să se resimtă.

Volumul mare de datorii transferate în afara sistemului bancar și accesul limitat la finanțare pentru anumite categorii de clienți reduc potențialul de susținere a creșterii economice, în ciuda indicatorilor financiari îmbunătățiți.