Reacțiile ANAF după controversa privind „gap-ul de TVA”
Președintele ANAF, Adrian Nica, a explicat în detaliu ce a intenționat să transmită atunci când a menționat că și gemul preparat în gospodărie intră în calculele privind „gap-ul de TVA”.
El a subliniat că această referire nu vizează impozitarea produselor făcute în casă, ci reprezintă doar o parte a modului în care Comisia Europeană calculează nivelul colectării TVA la nivel național. În timpul intervenției, Nica a încercat să clarifice faptul că remarca sa inițială a fost una tehnică, transmisă în prea puține cuvinte, ceea ce a lăsat loc unor interpretări publice nedorite.
Acesta a insistat că ANAF nu are în vedere și nu va avea în vedere impozitarea produselor pe care românii le pregătesc pentru consum propriu, cum ar fi gemurile sau murăturile tradiționale. Pentru a întări mesajul, președintele ANAF a transmis că instituția nu va desfășura activități de control sau de impozitare îndreptate către micii producători casnici, respingând ferm ideea că ar exista un interes în această direcție.
„Nu am fost niciodată după bătrânica cu pătrunjelul. În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră legat ce mi-a rămas, da, poate a fost.
Am explicat în prea puține cuvinte un subiect amplu ANAF-ul nu va impozita niciodată gemul și murătura. Nu mi-am propus niciodată așa ceva”, a spus Adrian Nica.
Declarația sa de la Antena 3 a venit în contextul în care remarca sa anterioară, referitoare la faptul că „gemul făcut de bunica se calculează la gap-ul de TVA”, generase discuții ample și reacții din partea unor reprezentanți politici.
El a explicat că această mențiune privind gemul reprezenta o descriere a metodologiei europene de calcul, nu o intenție de politică fiscală. Astfel, discuția s-a mutat pe necesitatea de a explica publicului diferența dintre instrumentele statistice folosite la nivel european și posibilele măsuri administrative aplicate de ANAF.
Digitalizarea, cheia schimbării percepției privind controalele Fiscului
În continuarea discuției, Adrian Nica a detaliat modul în care ANAF își propune să schimbe percepția publică potrivit căreia instituția „se luptă cu omul de rând”. El a arătat că soluția pe termen lung se află în procesul de digitalizare, care va permite o identificare mai precisă a riscurilor fiscale și o direcționare mai clară a controalelor către zonele în care există probleme reale.
Șeful ANAF a precizat că intenția instituției este să treacă de la controale generalizate la evaluări de risc bazate pe date centralizate. O astfel de abordare, susține el, ar contribui la creșterea transparenței și la reducerea interacțiunilor inutile cu contribuabilii care respectă regulile. Prin aceste măsuri, ANAF vizează o relație mai echilibrată între autoritate și public, în care contribuabilii sunt informați cu privire la motivele concrete pentru care sunt inițiate controalele.
„Percepția generală pe care populația o are este cea care contează. Eu nu pot să spun că lucrurile stau altfel, deoarece asta e percepția generală și de aici începem să lucrăm. Ce pot să vă asigur că prin acțiunile pe care le facem și de ce amintesc mereu digitalizarea, ea ne de informații pentru a acționa țintit.
Adică această digitalizare și analiza de risc centralizată pe care o vom pune în aplicare de la 1 ianuarie ne va duce în situația să prezentăm fiecare control, de ce mergem acolo și ce riscuri am identificat”, a explicat președintele ANAF.
Nica a transmis că implementarea noilor instrumente digitale va schimba modul în care instituția interacționează cu mediul economic, reducând presiunea asupra contribuabililor mici și îndreptând atenția către zonele cu risc fiscal ridicat. El a subliniat că o comunicare clară și argumentată a motivelor unui control poate contribui la creșterea încrederii publice în activitatea ANAF.
Contextul fiscal și reacțiile publice după declarațiile privind gap-ul de TVA
Explicațiile președintelui ANAF survin după ce afirmațiile sale inițiale au generat reacții critice nu doar din partea publicului, ci și din partea unor lideri politici precum primarul general Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. Cei doi au contestat modul în care a fost prezentată situația referitoare la calculul gap-ului de TVA, arătând că discuția ar fi trebuit contextualizată mai clar pentru a evita neînțelegerile.
Controversa a apărut într-un moment în care România se confruntă cu cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că diferența dintre veniturile care ar trebui colectate și cele colectate efectiv este ridicată. Potrivit datelor prezentate, din 100 de lei TVA care ar trebui încasați, statul reușește să colecteze doar 65 de lei, restul reprezentând pierderi rezultate din evaziune, erori sau activități economice neînregistrate.
În acest context, discuția despre metodologia europeană care include și autoconsumul în calculele generale a creat confuzie. Mulți au interpretat afirmația ca pe un indiciu că ANAF intenționează să impună taxe asupra produselor tradiționale pregătite în gospodărie, deși președintele instituției a infirmat categoric această idee.
Tot în acest cadru fiscal, România a majorat TVA-ul standard de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, o măsură menită să crească veniturile bugetare. Majorarea are loc în paralel cu planurile ANAF de a îmbunătăți colectarea și de a reduce pierderile generate de gap-ul de TVA, iar această combinație de măsuri a creat un interes sporit din partea opiniei publice.
