ANAF pregătește o platformă tip OLX a Fiscului unde se vor pune în vânzare bunurile confiscate
Şeful ANAF a anunţat duminică, într-o intervenţie la Antena 3, că instituţia derulează un proiect finanţat prin PNRR pentru realizarea unei platforme digitale dedicate vânzării produselor confiscate.
Iniţiativa, denumită intern „OLX-ul ANAF-ului”, are ca obiectiv principal introducerea unui nivel ridicat de transparenţă în gestionarea acestor bunuri. Reprezentanţii instituţiei susţin că noul sistem va permite accesul publicului la toate produsele intrate în custodia ANAF, eliminând astfel percepţia că valorificarea lor se face netransparent.
În cadrul intervenţiei, preşedintele instituţiei a explicat modul în care procedurile actuale impun o analiză prealabilă pentru fiecare lot de marfă confiscată. El a precizat că, înainte de a decide dacă produsele pot fi vândute, ANAF trebuie să consulte instituţiile responsabile cu protecţia consumatorilor, având în vedere că bunurile provin din activităţi comerciale desfăşurate fără documente şi că, în multe cazuri, acestea pot prezenta riscuri de neconformitate.
Oficialul a detaliat acest proces, explicând că instituţia nu poate introduce pe piaţă produse care nu îndeplinesc criteriile minime de siguranţă. În acest sens, el a menţionat colaborarea cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi cu alte structuri competente, colaborare ce se desfăşoară înainte ca vreun bun confiscat să fie aprobat pentru vânzare.
Pentru a sublinia direcţia în care se îndreaptă ANAF, şeful instituţiei a prezentat principiul general al platformei:
„Cu marfa pe care o confiscăm, avem acum un proiect în PNRR să proiectăm o platformă, îi spunem noi intern OLX-ul ANAF-ului, pentru că vrem să transparentizăm tot acest proces şi marfa pe care o confiscăm, legislaţia aici ne obligă să avem o întâlnire cu celelalte instituţii al statului să vedem înainte de toate dacă marfa poate fi pusă în consum, pentru că vorbim de o marfă la negru, care de cele mai multe ori nu respectă condiţiile de calitate şi atunci, când o confiscăm, primul lucru pe care îl facem, ne întâlnim cu colegii de la ANPC şi celelalte instituţii de protecţie a consumatorului, pentru a verifica dacă marfa confiscată îndeplineşte condiţiile de a fi pusă în consum.
După aceea, lucrăm la această platformă unde să transparentizăm tot ce vindem, mai precis, orice confiscăm, să punem în această platformă, astfel încât orice român să aibă acces la cumpărarea lor, să cadă şi mitul ăsta că la ANAF se vând, pe sub mână, anumite produse. Vom transparentiza absolut tot în această zonă a vânzării bunurilor pe care noi le confiscăm.”

Acţiuni recente ale ANAF şi confiscări masive de marfă
În aceeaşi intervenţie, conducerea ANAF a oferit detalii despre o operaţiune amplă desfăşurată într-un complex comercial major din ţară, exemplu menit să arate amploarea activităţilor instituţiei în verificarea zonelor de distribuţie angro. Şeful instituţiei a precizat că inspectorii au verificat 1.100 de depozite şi au dispus confiscarea mărfurilor aferente unui număr de 30 dintre acestea.
Acţiunea a continuat şi după momentul confiscărilor, echipele de control menţinându-şi prezenţa în zonă pentru monitorizare. Scopul acestei monitorizări a fost de a preveni reluarea activităţilor comerciale care nu respectă legislaţia fiscală şi de a identifica alte eventuale nereguli.
Oficialul ANAF a menţionat că operaţiunile în marile centre comerciale sunt doar o parte a activităţii curente a instituţiei, în condiţiile în care o parte semnificativă a comerţului s-a mutat în mediul online. În acest context, ANAF derulează constant verificări pe platformele digitale, unde a fost identificată o creştere a vânzărilor fără documente fiscale.
Pentru a ilustra aceste situaţii, el a oferit detalii despre o serie de acţiuni ale structurilor Antifraudă:
„Avem acţiuni cu structurile Antifraudă, în această zonă. Am publicat unele dintre ele. Am avut o acţiune pe platforme. Urmarea acestei acţiuni, am confiscat marfă şi bani de peste 40 de milioane.
O altă acţiune pe care a întreprins-o colegii noştri şi vizează tipul ăsta de site-uri, fiecare român astăzi are un smartphone sau acces la o reţea de socializare, de acolo i se face un profil, primeşte pe telefon o anumită poză cu hobby-ul sau cu lucrurile care îi plac şi în momentul în care comandă, în spate, de la fiecare comandă, este alt site. Am avut aici o acţiune pe care colegii mei de la Antifraudă au confiscat undeva la 11 milioane.”
ANAF și provocările identificării vânzătorilor din spatele platformelor online
În a doua parte a declaraţiei, şeful ANAF a evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă instituţia în identificarea celor care gestionează site-urile prin care se comercializează produse fără documente. El a explicat că structurile Antifraudă urmăresc constant activitatea acestor platforme, însă modul lor de operare se bazează adesea pe interfeţe aparent legitime, în spatele cărora funcţionează entităţi greu de localizat.
Potrivit acestuia, modelul tehnic utilizat de aceste site-uri îngreunează stabilirea responsabilităţii juridice, întrucât cumpărătorul primeşte oferte personalizate prin intermediul reţelelor de socializare, iar în spatele fiecărei fotografii sau anunţ se află, de fapt, un alt domeniu sau un furnizor diferit. Această structură fragmentată conduce la investigaţii complexe, în care specialiştii ANAF trebuie să urmărească traseul digital al fiecărei comenzi.
Oficialul a sintetizat aceste dificultăţi afirmând că „modul de lucru şi de acţiune al acestor site-uri este unul care îi provoacă şi pe ei, profesional, pentru că este foarte greu să identifici care este persoana juridică din spate”.