Numărul milionarilor din Bulgaria continuă să crească. Depozitele de peste un milion de leva crește constant
Datele recente ale Băncii Naționale a Bulgariei arată că numărul persoanelor care dețin depozite de peste un milion de leva continuă să crească. La sfârșitul lunii septembrie 2025, Bulgaria înregistra 2.061 de persoane cu economii de peste un milion de leva, ceea ce reprezintă o creștere de 402 față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 89 mai mult decât în trimestrul anterior. Aceasta confirmă o tendință pozitivă în acumularea de economii în rândul populației cu venituri ridicate.
Creșterea nu se limitează doar la conturile celor mai bogați cetățeni. Depozitele cu valori între 500.000 și 1 milion de leva au crescut cu 4.433 de conturi, cu 858 mai multe decât anul trecut și cu 312 mai mult decât în ultimele trei luni. De asemenea, economiile între 200.000 și 500.000 de leva au ajuns la 31.638, ceea ce reflectă o creștere de peste 25% în această categorie.
Această evoluție se reflectă și în sectorul creditelor bancare. Milionarii bulgari care au contractat împrumuturi pentru sume mari au înregistrat creșteri importante: creditele de peste 1 milion de leva pentru gospodării au urcat cu 63% anual, iar cele între 500.000 și 1 milion de leva au crescut cu aproape 70% față de anul precedent. Banii obținuți sunt folosiți în principal pentru achiziția de locuințe de lux sau automobile de mare valoare, arată datele oficiale.
Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii
În contrast cu situația din Bulgaria, România se confruntă cu o tendință descendentă a depozitelor bancare. Peste 500.000 de români și-au retras economiile în primele nouă luni ale acestui an, potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB). Acești deponenți fac parte din categoria celor cu conturi sub 100.000 de euro.
La sfârșitul anului 2024, România înregistra 15.090.555 de persoane cu depozite bancare. Până la 30 septembrie 2025, numărul acestora scăzuse la 14.597.359. Aceasta indică un impact direct asupra economiilor populației, într-un context în care inflația ridicată și salariile stagnante determină retragerea fondurilor.
Datele Băncii Naționale a României arată că valoarea totală a depozitelor bancare ale românilor a atins 639 miliarde de lei în luna octombrie 2025 (echivalentul a 125,5 miliarde de euro). Aceasta reprezintă o creștere de 0,8% față de luna precedentă, dar o scădere de 6,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ajustând aceste cifre la inflație, rezultatele sunt, în realitate, negative pentru puterea de cumpărare a populației.
Adoptarea monedei euro stimulează economiile în Bulgaria
Un factor care explică creșterea depozitelor în Bulgaria este aderarea țării la zona euro, programată pentru 1 ianuarie 2026. Analiștii economici bulgari subliniază că mulți oameni depun bani în bănci pentru a-i converti automat în noua monedă. Raportul de convergență al Comisiei Europene din iunie 2025 confirmă că Bulgaria a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adopta euro.
Procesul de trecere la moneda europeană reprezintă rezultatul unei perioade lungi de pregătire și măsuri economice coordonate. Economiștii consideră că anticiparea acestei schimbări determină creșterea economiilor, pe măsură ce cetățenii doresc să-și protejeze resursele financiare înainte de conversia oficială.
În România, situația este diferită, deoarece țara nu are o dată clar stabilită pentru aderarea la zona euro. Planurile recente pentru adoptarea monedei europene au rămas în faza de discuții, fără un calendar ferm, ceea ce reduce stimulentele pentru populație de a-și menține economiile la niveluri ridicate.
Obstacolele României pentru adoptarea euro
România se confruntă cu dificultăți semnificative în trei din cele cinci criterii principale pentru aderarea la zona euro, conform Tratatului de la Maastricht. În primul rând, deficitul bugetar depășește limita de 3% din PIB, înregistrând 5,72% în primele zece luni ale anului 2025, ușor sub valoarea de 6,22% din anul precedent.
În al doilea rând, inflația este mult peste media UE, atingând 9,8% în octombrie 2025, cea mai mare din Uniunea Europeană. Estimările BNR prevăd reducerea acesteia abia în decembrie 2026 la 3,7%, cu șanse să scadă sub 3% spre sfârșitul anului 2027.
În al treilea rând, stabilitatea cursului de schimb și a dobânzilor pe termen lung este parțial afectată de nivelul ridicat al deficitului bugetar și inflației. Aceste obstacole economice limitează perspectivele imediate pentru aderarea României la zona euro.
De-a lungul timpului, România a stabilit mai multe termene pentru adoptarea monedei euro, însă acestea nu au fost respectate. După aderarea la UE în 2007, primele ținte vizau perioada 2012-2014, apoi 2019 și ulterior 2024 sau 2026, dar contextul economic și politic a făcut imposibilă atingerea acestor date.
