Istoria ne spune că prima bulă economică a avut loc în în Olanda, una dintre cele mai bogate țări ale secolului al XVII-lea, și a fost generată de o floare – laleaua.

Planta exotică, ajunsă în Țara morilor de vânt în urma comerțului cu Imperiul Otoman, a atras atenția celor bogați, iar speciile rare au devenit rapid un simbol al statutului social. Dorința de a avea flori cu culori și forme cât mai deosebite a declanșat o cursă nebunească a prețurilor pentru bulbi, ceea ce unii economiști consideră a fi prima manifestare a așa-numitelor „Futures markets”.

Se spune că, pe la mijlocul anilor 1630, când această modă costisitoare a atins apogeul, olandezii cu dare de mână erau dispuși să plătească și până la 300 de guldeni, sumă care echivala cu prețul unei case în oraș sau cu salariul anual al unui meșter priceput.

Cumpărătorii care plăteau astfel de sume exorbitante păreau să găsească întotdeauna pe cineva dispus să plătească și mai mult, așa că prețurile au crescut constant. Până când, brusc, nu au mai găsit. Piața bulbilor de lalele s-a prăbușit, dar efectul nu au fost unul de amploare și s-a limitat la o nișă restrânsă de persoane înstărite și pasionați de horticultură.

De-a lungul celor patru secole care au trecut, istoria a consemnat numeroase alte exemple de bule economice, ale căror efecte au devenit din ce în ce mai ample. Cele mai recente exemple sunt boom-ul dotcom și bula subprime, ambele pornite din Statele Unite. Se pare însă că avem șanse să asistăm în curând la o alta.

Precedente recente

Bula dotcom a început pe la mijlocul anilor ’90, odată cu dezvoltarea internetului. Entuziasmul generat de prima generație de companii online a făcut ca piețele financiare să cunoască o creștere accelerată, iar firmele de tehnologie – evaluări tot mai mari.

Indicele NASDAQ, care evaluează performanța acțiunilor companiilor listate, a înregistrat un salt uriaș, de la sub 1.000 în 1995 la peste 5.000 în 2000. Evoluție bazată însă mai mult pe promisiunea profitabilității, decât pe câștigurile reale.

Investitorii au trecut cu vederea acest „detaliu”, așa că bula a tot crescut, până pe 10 martie 2000, când a atins maximul de 5.048. Apoi început să se dezumfle. Pe 4 octombrie 2002 ajunsese la 1.140, iar în decursul celor doi ani, numeroase vedete din generația dotcom care se grăbiseră să se listeze la bursă au dat faliment. Chiar și nume mari și solide din industrie, precum Cisco, Intel sau Oracle, au înregistrat scăderi drastice ale valorilor acțiunilor.

Într-o versiune simplificată, cea de a două bulă a fost cauzată de acordarea masivă de credite ipotecare riscante (subprime) în SUA către persoane cu bonitate scăzută. Băncile, încurajate de creșterea prețurilor pe piața imobiliară, le-au la scos la vânzare sub forma de titluri garantate cu ipoteci, iar investitorii le-au achiziționat mizând pe faptul că erau sigure.

Cererea a dus la creșterea la niveluri record a bulei imobiliare în vara anului 2005, care s-a prăbușit însă un an mai târziu. Au urmat falimente în lanț, care au culminat cu cel al băncii de investiţii Lehmann Brothers, în 2008, considerat a fi evenimentul care a declanșat marea criză economică mondială.

O nouă bulă tehnologică

Istoria pare să se repete – avem tot mai multe avertismente că ne aflăm în fața unei alte posibile bule, care are toate șansele să zgâlțâie din temelii economia mondială, dacă previziunile se confirmă. Iar cauza este din nou tehnologia, mai precis inteligența artificială.

Semnalele de alarmă din surse credibile încep să devină tot mai numeroase. De exemplu, Banca Angliei consideră că efervescența investițiilor AI la care asistăm în prezent prezintă numeroase similarități cu boom-ul dotcom. La rândul său, Fondul Monetar Internațional avertizează că firmele din sectorul AI, care au ajuns să aibă o contribuție substanțială la susținerea economiei mondiale și mai ales a celei americane, ar putea suporta o „corecție bruscă” în următorii ani.

Cât de ample ar putea fi efectele unui astfel de scenariu? Publicația Market Watch estimează că bula AI este de 17 ori mai mare decât cea dotcom și de patru ori decât cea subprime. Prin urmare, seismul, dacă se va produce, va fi unul de proporții, , dacă este să dăm crezare profeților crizei AI. Și este greu să nu-i asculți, pentru că au argumente cu greutate.

La momentul actual, la nivel global există mai mult de 1.300 de startup-uri cu evaluări de peste 100 de milioane de dolari. Dintre acestea, aproape 500 sunt „unicorni”, companii cotate la o valoare de piață de un miliard sau mai mult. Valoarea investițiilor totale în domeniul AI, la nivel global, este estimată să ajungă la 375 de miliarde de dolari, pentru ca în 2026 să crească cu 33% la 500 de miliarde.

Promisiuni neconfirmate

Rămâne însă întrebarea cheie – ce ar putea duce la dezumflarea bulei AI?

Primul motiv și cel mai important îl reprezintă faptul că tehnologia nu livrează – încă, cel puțin – rezultatele promise. Este adevărat, beneficiile sunt puternic „amplificate” de previziuni optimiste, care vorbesc despre un viitor apropiat în care AI-ul ar putea face tot ce face omul și mai mult decât atât.

Numai că acest lucru nu se întâmplă sau cel puțin nu la nivelul promisiunilor. Compania de consultantă Gartner, unul dintre cei mai respectați analiști din domeniul tehnologic, avertizează că, până în 2027, 40% dintre proiectele companiilor care au în plan utilizarea tehnologiilor de tipul Agentic AI vor fi anulate.

Tehnologiile Agentic reprezintă o treaptă superioară a sistemelor AI tradiționale. Pot acționa fără a fi necesară intervenția umană constantă, pot înțelege scopuri și priorități, își îmbunătățesc comportamentul în timp, prin colaborarea cu alți agenți AI sau utilizatori. Dar promisiunile nu se confirmă. Și, din acest motiv, în următorii doi ani aproape jumătate dintre companiile care intenționau să renunțe la angajați în favoarea inteligenței artificiale vor trebui să renunțe la planurile lor, susține Gartner.

Nu este singurul avertisment. Un raport recent al MIT arată că 95% dintre companiile care au lansat proiecte AI nu au obținut rezultate care să aibă un impact real în activitatea lor. Analiza a relevat faptul că singurele domenii în care inițiativele de valorificare a tehnologiilor Generative AI au dat rezultate notabile au fost tehnologia, media și telecom.

În schimb, în sectoarele serviciilor profesionale, sănătate și farma, retail, servicii financiare, industrii avansate și energie, câștigurile au fost nesemnificative raportate la efortul necesar și investițiile realizate.

Efecte în lanț

Efectele „întârzierilor la livrare” vor începe să se vadă în curând. Firma de cercetare de piață Forrester susține că tehnologia AI se va confrunta cu o reevaluare drastică, deoarece diferența dintre promisiunile „optimiste” ale furnizorilor de soluții și valoarea oferită de acestea companiilor este în creștere. O situație similară cu cea care a dus la dezumflarei bulei dotcom.

Conform sursei citate, mai puțin de o treime dintre top managerii firmelor care au implementat aplicații AI pot face stabili o conexiune directă între acestea și beneficii direct cuantificabile. Și doar 15% dintre companii au obținut o creștere a performanței operaționale cuantificabilă în ultimele 12 luni. 

Ca urmare, este foarte probabil ca în 2026 directorii financiari să aibă un cuvânt tot mai greu de spus în astfel de inițiative. Și, cel mai probabil, vor cere recalibrarea investițiilor. Forrester estimează că, în 2026, 25% dintre cheltuielile planificate în domeniul AI vor fi amânate pentru următorul an. Ceea ce va duce la corecția pieței anunțată deja de FMI și Banca Angliei.

Efectul va fi unul în lanț – pe măsură ce cererea va scădea, estimările optimiste asupra evoluției companiilor AI vor rămâne în urmă, iar acestea vor încerca să compenseze cu reduceri și angajamente exagerate.

Investiții în cerc

Din acest motiv, specialiștii în domeniu susțin însă că există asemănări importante ale boom-ului actual al tehnologiilor AI și cu bula subprime.

Un exemplu de studiu de caz în acest sens este inițiativa Stargate, lansată recent de OpenAI, în colaborare cu Oracle, și care prevede construirea unei infrastructuri masive de centre de date AI. Valoarea totală a proiectului, la care va mai participa și grupul SoftBank, care mai deține investiții în companii precum ARM sau Nvidia, este de 500 de miliarde de dolari.

Numai că, pentru a-l susține, Oracle va trebuie să se împrumute cu 100 de miliarde. Și OpenAI va trebui să apeleze la aceeași soluție, pentru că firma creată de Sam Altman și controlată de Microsoft, a generat venituri de 5,5 miliarde de dolari în 2024, dar a avut și pierderi de 5 miliarde.

Pentru a susține partea sa de investiție, OpenAI a încheiat un nou parteneriat în valoare de 100 de miliarde de dolari cu Nvidia, din care intenționează să utilizeze 10 miliarde de dolari pentru a obține finanțări suplimentari. Și schema funcționează, la începutul lui noiembrie, Altman a anunțat că a primit o infuzie de 3 miliarde din partea Blue Owl Capital.

Nvidia, cea mai valoroasă companie cotată la bursă, mai deține însă o investiție în OpenAI, care și-a luat angajamentul să construiască centre de date cu produse de la finanțator. Dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Altman să anunțe planuri de achiziționare de echipamente în valoare de miliarde de dolari pentru dezvoltarea AI de la AMD, rivalul Nvidia. O tranzacție care ar putea face din OpenAI unul dintre cei mai mari acționari ai AMD.

Toate aceste acorduri de finanțare între parteneri nu sunt văzute cu ochi buni de către restul companiilor din Silicon Valley. „Termenii de finanțare circulară”, prin care o companie investește sau acordă împrumuturi propriilor clienți sau furnizori pentru ca aceștia să poată continua să facă achiziții, începe să fie uzitat tot mai frecvent în criticile aduse de experți, care susțin că astfel de metode afectează credibilitatea industriei AI. O formă voalată de a spune că anumite companii din acest sector sunt supraevaluate.

Când bula se transformă

Pe Sam Altman nu-l afectează însă criticile și nici subiectul bulei AI. Ba chiar recunoaște că „investitorii, în ansamblu, sunt prea entuziasmați de AI”. Fondatorul OpenAI afirmă deschis că, atunci când apar bule speculative, „oamenii inteligenți devin prea entuziasmați de un sâmbure de adevăr”.

Și Jeff Bezos a folosit termenul de bulă speculativă în legătură cu AI. Dar fondatorul Amazon a declararat clar și răspicat că „inteligenţa artificială este reală şi va schimba fiecare industrie”. La rândul său, Pat Gelsinger, fost CEO al Intel, afirmă că piața AI se află deja într-o bulă, dar că vor mai trece câțiva ani până când aceasta se va sparge.

Dincolo de aceste abordări temperate, în prezent, tot mai mulți analiști avertizează că asistăm deja la primele semne al unei bule economice. Avem deja creștere rapidă a evaluărilor companiilor AI, întârzierea apariției beneficiilor promise și investiții tot mai dependente de finanțări și împrumuturi „în cerc”.

Dacă urmează o corecție și vom vedea o scădere a valorii companiilor și, implicit, a investițiilor, vom avea o bulă. Una de proporții pentru că toată industria IT&C și nu numai s-a înghesuit să prindă un loc în racheta AI.

Dacă evaluările companiilor vor continua să crească și sumele investite la fel, vom asista la consolidarea unei piețe sustenabile. Iar posibilele ajustări care vor surveni vor fi considerate efecte normale ale fenomenului de maturizare a sectorului AI.