CFR SA, prima companie de stat care reduce săptămâna de lucru la 4 zile și aplică tăieri salariale
CFR SA va deveni, începând cu luna august 2025, prima companie de stat din România care reduce oficial programul de lucru pentru angajați de la cinci la patru zile pe săptămână, potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN. Măsura aduce cu sine și o diminuare a salariilor cu 20% pentru 1.437 de salariați, în contextul unor „motive economice” invocate de conducerea companiei.
Reduceri de salarii și economie de peste 3 milioane de lei lunar
Conform unui document obținut și consultat de Antena 3 CNN, conducerea CFR SA a detaliat mecanismul și impactul financiar al măsurii:
„Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se arată în documentul citat.
Prin această măsură, economia totală la bugetul companiei va fi de 3.255.525 lei/lună, potrivit calculelor oficiale. Programul redus ar urma să se aplice între 4 august 2025 și 31 decembrie 2025.
Reforma companiilor de stat, vizată de Guvern
Decizia CFR SA vine pe fondul unei ample reforme anunțate la nivel guvernamental, care vizează restructurarea companiilor de stat, cu accent pe reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței. Un grup de lucru condus de vicepremierul Dragoș Anastasiu elaborează planuri de reducere a numărului de membri din consiliile de administrație, plafonarea indemnizațiilor, dar și reducerea personalului, potrivit Observator News.
Ilie Bolojan, premierul României, a atras atenția asupra dependenței masive de subvenții a companiilor din transporturi.
„Mă gândesc, de exemplu, la CFR. La societăţile care beneficiază de subvenţii sau la Metrorex. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenţii şi doar 20% din veniturile proprii”, a declarat Bolojan.
Secretarul de stat Ionuț Săvoiu a atras atenția că, în contextul actual, statul se confruntă cu o dilemă: fie crește prețul biletelor pentru a acoperi costurile reale ale transportului feroviar, fie menține sistemul de subvenții pentru a asigura accesul populației la acest serviciu public.
„Ce facem? Ridicăm preţul la bilete până atingem pragul de rentabilitate sau continuăm să operăm cu subvenţie pentru a asigura un serviciu social? Nu se poate peste noapte, cu bagheta magică, să schimbăm această realitate în care suntem”, a declarat Ionuț Săvoiu.
Controverse privind managementul companiilor de stat
Pe fondul acestei reforme, au apărut și acuzații privind deciziile manageriale de la CFR Călători. Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), a declarat:
„CFR Călători a luat decizia unilaterală, fără să aibă aprobarea ARF, să oprească anul ăsta 200 de trenuri. Ceea ce a însemnat aproape 3 milioane de kilometri mai puţini. Păi cu trei milioane de kilometri mai puţini vrei subvenţie mai mare?”
Tot el atrage atenția asupra remunerațiilor din conducere: „Membrii conducerii CFR Călători și-au majorat salariul cu până la 32.000 de lei fiecare, adică peste 6.000 de euro net.”
Mai mult, patru mari companii de stat – inclusiv CFR și CFR Marfă – sunt în top 10 al celor mai mari datornici la bugetul de stat, cu sume între 1 și 1,5 miliarde de lei.
Metrorex, alte beneficii și posibile comasări
Probleme de management și costuri suplimentare există și la Metrorex, unde angajații primesc „spor de metrou” indiferent dacă lucrează sau nu în subteran:
„Sporul de metrou – subliniem – este spor de metrou nu este spor strict de subteran. De aceea, cei care lucrează în Ministerul Transporturilor au 20%, iar cei care lucrează în subteran au 40%. Ţine de responsabilităţi în siguranţa circulaţiei”, a declarat Marian Artimon, sindicalist Metrorex.
Guvernul are în vedere și comasarea unor instituții, precum Autoritatea Rutieră Română cu Inspectoratul pentru Control în Transport Rutier, precum și reducerea membrilor consiliilor de administrație de la 7 la 5.
